Noile grile de salarizare aplicabile judecătorilor Curții Constituționale a României (CCR) stabilesc venituri lunare semnificative. Conform documentelor, judecătorii încasează salarii de aproximativ 7.000 de euro net pe lună. Această structură de venituri este determinată de un salariu de bază la care se adaugă patru tipuri de sporuri specifice funcției de magistrat în cadrul acestei instituții constituționale.
Structura veniturilor unui judecător CCR include un salariu de bază de 45.260 de lei brut, în timp ce președintele instituției primește cu 2.000 de lei mai mult. La această sumă se adaugă sporul de suprasolicitare, care reprezintă 25% din salariul de bază, în valoare de 11.315 lei brut. De asemenea, judecătorii beneficiază de un spor de confidențialitate de 2.340 lei brut și un spor pentru condiții vătămătoare de 300 lei.
Venitul total lunar pentru fiecare dintre cei 9 judecători CCR ajunge la 59.578 lei brut, ceea ce înseamnă peste 34.000 lei net. La aceste sume se mai adaugă și indemnizația pentru titlul de doctor, care este de 500 de lei. În total, anumite persoane din cadrul Curții pot ajunge la venituri lunare nete care depășesc pragul de 12.000 de euro, combinând salariul cu alte beneficii.
Pe lângă salariile actuale, un număr de 6 judecători încasează și pensii speciale. Printre aceștia, Cristian Deliorga încasează o pensie de 68.750 lei pe lună net, iar Mihaela Ciochină primește 34.750 lei net lunar. Gheorghe Stan încasează 30.000 lei net pe lună, combinând pensia cu suma de 200.000 lei de la Pilonul II, în timp ce Bogdan Licu are o pensie de 32.050 lei net.
Președintele CCR, Simina Tănăsescu, a ajuns la pensie după ce a ocupat funcția în cadrul Curții, având o pensie care nu poate fi mai mică de 5.000 euro net. Un alt judecător, Csaba Asztalos, a depus cererea de pensionare imediat după învestire în iulie 2025. În acest grup de magistrați, un singur judecător, din cei 9, încasează o pensie de tip contributiv, în loc de una specială.
Sistemul de salarizare și pensioare pentru magistrații de rang înalt rămâne un subiect de interes economic constant în România. Aceste niveluri de venituri sunt reglementate prin grile specifice și legislație de specialitate, care definesc diferențele între funcțiile de conducere și cele de judecător, influențând direct bugetul de stat alocat instituțiilor de justiție.