Un grup format din 47 de magistrați a început procesul de executare silită împotriva Tribunalului Argeș pentru a-și recupera drepturile salariale restante. Procedura de poprire a conturilor instituției judiciare a început în luna august, când suma inițială a fost stabilită la 26.928.743,89 lei. Ulterior, în septembrie, această sumă a fost majorată, ajungând la un total de 30.629.210,89 lei, conform documentelor oficiale din dosarul de executare.
Situația a generat o alertă în cadrul administrației fiscale, deoarece Tribunalul Argeș nu a indicat sumele care pot fi efectiv puse la dispoziția autorităților pentru poprire sau indisponibilizare. Din cauza acestui lipsă de claritate, Administrația Județeană a Finanțelor Publice Argeș a avertizat conducerea ANAF despre un risc juridic major. Dacă procedura de validare a popririi continuă conform Codului de procedură civilă, instituția fiscală ar putea deveni debitor în acest proces de executare.
Riscul vizează în mod specific conturile de disponibilități ale DGRFP Ploiești, direcția regională de care ține Fiscul din Argeș. Documentele arată că, dacă creditorii nu reușesc să poprească sumele direct de la Tribunalul Argeș, mecanismul juridic ar putea duce la blocarea conturilor direcției regionale. În prezent, documentele descriu doar un risc potențial de transformare a instituției fiscale în debitor, fără ca o poprire efectivă asupra conturilor DGRFP Ploiești să fi fost deja instituită.
Conflictul privind drepturile salariale ale magistraților implică și o dispută la nivel național între Guvern și sistemul judiciar. Înalta Curte de Casație și Justiție a acționat Guvernul în judecată pentru plata unor drepturi salariale restante, miza financiară fiind de ordinul miliardelor de lei. Guvernul a încercat să sesizeze Curtea Constituțională pentru a declara un conflict juridic de natură constituțională, însă această sesizare a fost respinsă de Curtea Constituțională pe 7 octombrie.
Curtea Constituțională a decis că sesizarea premierului Ilie Bolojan este inadmisibilă, deoarece procedura de conflict juridic nu poate fi utilizată ca o cale de atac împotriva unei hotărâri judecătorești. Decizia a clarificat faptul că problemele legate de ritmul judecății sau interpretarea normelor pot fi contestate prin căile de atac prevăzute de lege. Astfel, CCR nu a soluționat fondul disputei privind banii solicitați de magistrați, ci a respins doar metoda de atac folosită de Guvern.
Disputa privind aceste drepturi salariale are rădăcini vechi, fiind bazată pe hotărâri judecătorești prin care magistrații au obținut recalculări de venituri. Această problemă a fost ridicată încă din anul 2008 de către Curtea Constituțională, care a stabilit anterior că instanțele nu pot folosi legislația privind discriminarea pentru a înlocui normele de salarizare. Totuși, procesele au continuat, generând obligații de plată pentru stat prin hotărâri definitive.