Înalta Curte de Casație și Justiție se pronunță joi în urma unui proces lung privind plata restanțelor salariale ale magistraților. Decizia vine după șase amânări ale dosarului, în care Guvernul și Ministerul Finanțelor au depus recurs împotriva unei sentințe care îi obligă să asigure fondurile necesare. Suma totală vizată de acest litigiu este de 4,8 miliarde lei, conform declarațiilor făcute de premierul interimar Ilie Bolojan.
Conflictul juridic a început după ce Curtea de Apel București a admis cererea ÎCCJ pentru ca Executivul și Ministerul Finanțelor să asigure integral sumele solicitate. Această decizie vizează drepturile salariale ale judecătorilor și ale altor categorii profesionale, cu scadențe în anul 2026. Instanța a impus obligația de plată prin rectificări bugetare, sub amenințarea unei penalități de 1% aplicată pentru fiecare zi de întârziere a plății.
Pe lângă penalitatea procentuală, Curtea de Apel București a aplicat Guvernului și Ministerului Finanțelor o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de întârziere. Această sumă va fi direcționată către bugetul de stat până la îndeplinirea obligațiilor stabilite prin decizia instanței. Dosarul a fost înregistrat inițial la Curtea de Apel București la data de 30 martie 2026, după ce s-a solicitat plata drepturilor restante.
Premierul interimar Ilie Bolojan a susținut că instanța s-a substituit puterii executive și legislative în materie bugetară. Acesta a argumentat că puterea judecătorească nu are competența tehnică de a stabili distribuția banilor dintr-un buget general consolidat. În acest context, Ilie Bolojan a sesizat Curtea Constituțională a României pentru a soluționa un conflict de natură constituțională între Guvern și ÎCCJ, însă această cerere a fost respinsă recent.
Curtea Constituțională a României a respins cererea lui Ilie Bolojan, considerând că aceasta excede sfera unui conflict juridic de natură constituțională. Judecătorii au menționat că atribuția prevăzută de Constituție nu poate fi folosită ca o cale de atac împotriva hotărârilor judecătorești. Reprezentanții ÎCCJ au susținut că soluția pronunțată reafirmă faptul că hotărârile judecătorești trebuie respectate și nu pot fi contestate prin mecanismul conflictului constituțional.
Această dispută juridică privind bugetul și drepturile salariale ale magistraților are loc într-un context în care Curtea de Apel București impusese deja obligația de a asigura integral fondurile necesare pentru anul 2026. Litigiu vizează plata unor drepturi obținute prin sentințe judecătorești din anii precedenți, fiind un subiect de impact major pentru gestionarea finanțelor publice și pentru bugetul de stat.