Înalta Curte de Casație și Justiție a decis, joi, 15 octombrie, că a câștigat procesul intentat Guvernului și Ministerului Finanțelor privind plata unor drepturi salariale restante către magistrați. Această decizie vine în urma unor majorări stabilite retroactiv prin hotărâri judecătorești. Miza financiară a procesului este de aproximativ 5 miliarde de lei, ceea ce echivalează cu un miliard de euro, sumă pe care statul este obligat să o achite către categoria de magistrați.
Guvernul și Ministerul de Finanțe au la dispoziție un termen de 10 zile pentru a pune în executare această decizie judecătorească. În cazul în care plata nu este efectuată în acest interval, autoritățile vor fi obligate să achite penalități de 1% pentru fiecare zi de întârziere. Reprezentanții ICCJ au menționat că restanțele pot fi achitate fie prin plată efectivă, fie prin emiterea unor titluri de valoare în circulație, cu o scadență stabilită la un moment dat.
Purtătorul de cuvânt al ICCJ, Victor Alistar, a explicat că există multiple modalități de stingere a obligațiilor bugetare pe care statul le are față de terți. Acesta a subliniat că, pentru debitele care au o vechime de 5 ani, accesoriile raportate la debitul principal pot ajunge la aproximativ 68%. Mecanismele de plată sunt prevăzute atât în Codul fiscal, cât și în Legea 500/2002, însă modul final de achitare rămâne la aprecierea Executivului.
Instanța supremă a criticat conduite anterioare, acuzând Guvernul Bolojan de o atitudine „ostentativă” prin neplata drepturilor salariale către judecători. Victor Alistar a declarat că statul nu poate recunoaște existența unei datorii prin acte normative și, simultan, să refuze asigurarea resurselor pentru executarea acesteia. Conform ICCJ, respectarea hotărârilor judecătorești definitive nu poate fi condiționată de voința politică a Guvernului sau de prioritățile conjuncturale ale puterii executive.
ICCJ a reacționat și la ceea ce a numit o „campanie de ură” declanșată de propaganda afiliată Guvernului, care instigă populația să creadă că plata restanțelor se face în detrimentul cetățenilor. Instanța susține că plata salariilor, a pensiilor și a prestațiilor sociale sunt obligații legale de la care se construiește bugetul. Practica de amânare a plăților de la un exercițiu bugetar la altul este cea care împovătează bugetul, nu aplicarea drepturilor prevăzute de lege.
În cadrul sistemului juridic românesc, executarea hotărârilor judecătorești definitive reprezintă o obligație fundamentală a statului de drept. Această procedură asigură garantarea drepturilor recunoscute cetățenilor și menține securitatea raporturilor juridice. Respectarea deciziilor instanțelor este esențială pentru funcționarea instituțiilor și pentru validitatea actelor normative adoptate de autoritățile publice în cadrul procesului de gestionare a finanțelor publice.