Un cetățean ucrainean a încheiat un acord de recunoaștere a vinovăției cu procurorii după ce a fost implicat într-o schemă de fraudă prin „metoda BNR”. Acesta a fost acuzat de complicitate la înșelăciune în formă continuată, fiind responsabil pentru preluarea sumelor de bani de la patru persoane. În urma acțiunilor sale, victimele au pierdut în total suma de 561.480 de lei, bani colectați în diverse locații publice din București.
Schema de înșelăciune a început prin contactarea victimelor prin apeluri telefonice de către indivizi care pretindeau că reprezintă instituții de stat. Escrocii foloseau identitatea unor entități precum DIICOT sau ASF pentru a crea o atmosferă de urgență și autoritate. Victimele erau convingse că conturile lor bancare sunt sub atac și că trebuie să urmeze proceduri specifice pentru a-și proteja economiile de presupuse fraude.
Sub pretextul securizării banilor, persoanele contactate erau manipulate să contracteze credite bancare sau să își retragă economiile din conturi. Pentru a întări suspiciunea, infractorii trimiteau documente prin WhatsApp, inclusiv un acord de confidențialitate, și utilizau linkuri false care imitau platformele instituțiilor bancare. Ulterior, sumele de bani erau predate unor presupuși reprezentanți ai BNR în locuri publice stabilite în prealabil.
Cetățeanul ucrainean avea rolul de a colecta fizic banii de la cele patru persoane vătămate în zilele de 17.07.2026 și 23.07.2026. Acesta se deplasa în locurile publice convenite și transporta sumele conform instrucțiunilor primite de la ceilalți membri ai grupării. Pentru această activitate de colectare, bărbatul primea un comision financiar cuprins între 100 și 500 de dolari de la organizatori.
În urma acordului încheiat la data de 21.10.2026 cu procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 București, inculpatul a acceptat o pedeapsă de 1 an și 2 luni de închisoare cu executare. Deși acordul a fost semnat, acesta trebuie analizat și aprobat de un judecător pentru a deveni definitiv. Celelalte persoane care au orchestrat manipularea și au contactat victimele nu au fost identificate până în prezent.
Aceste tipuri de fraude prin inginerie socială se bazează pe utilizarea identității unor instituții oficiale pentru a induce panică și sentimentul de siguranță falsă. În contextul economic actual, unde monitorizarea tranzacțiilor este constantă, astfel de scheme profită de lipsa de informare a consumatorilor. Autoritățile subliniază importanța păstrării confidențialității datelor bancare și evitarea accesării unor linkuri neoficiale primite prin aplicații de mesagerie.