Inspectorii Direcției Generale Antifraudă Fiscală au declanșat o serie de verificări în urma unei analize de risc efectuate de ANAF. Această acțiune vizează un mecanism fiscal utilizat de cinci societăți active în sectorul de recrutare și plasare a lucrătorilor proveniți din Asia în România. Autoritățile fiscale au identificat un sistem prin care obligațiile datorate bugetului de stat au fost diminuate în mod ilegal.
Verificările au pus în evidență faptul că firmele implicate au introdus în evidențele lor financiar-contabile facturi emise de alte trei societăți comerciale. Valoarea cumulată a acestor documente depășește pragul de 32 de milioane de lei. Documentele respective vizau plata unor avansuri și presupuse prestări de servicii, însă inspectorii au concluzionat că acestea nu aveau la bază nicio operațiune cu un conținut economic real.
Prin utilizarea acestor facturi fără acoperire economică, companiile beneficiare au reușit să reflecte cheltuieli care au avut un impact direct asupra sumelor pe care trebuiau să le plătească statului. Acest procedeu a permis diminuarea obligațiilor fiscale cu o sumă de peste 6,2 milioane de lei. Mecanismul a fost construit astfel încât să creeze o imagine falsă a cheltuielilor operaționale pentru a reduce baza impozabilă.
Sectorul vizat de aceste investigații este cel al recrutării de forță de muncă din afara Uniunii Europene. Această piață a cunoscut o dezvoltare accelerată pe fondul cererii tot mai mari a companiilor din România pentru angajați din state asiatice. Inspectorii DGAF urmăresc acum impactul complet al acestor tranzacții fictive asupra veniturilor statului și verifică dacă mai există alte entități implicate în acest tip de fraudă.
Prejudiciul total identificat de autorități în acest caz depășește 6,2 milioane de lei, deși valoarea totală a documentelor verificate este mult mai mare. Facturile care au servit drept instrument pentru acest mecanism fiscal însumează peste 32 de milioane de lei. Autoritățile fiscale continuă monitorizarea acestor fluxuri de capital pentru a recupera sumele care au fost evazionate prin înregistrarea unor operațiuni inexistente în contabilitatea companiilor.
Aceste investigații de fraudă fiscală apar într-un context economic marcat de o perioadă de stagnare. Conform datelor recente, economia României a stagnat în trimestrul II, iar PIB-ul a înregistrat o scădere de 0,6% în primul semestru. În acest peisaj de creștere economică redusă, monitorizarea riguroasă a veniturilor bugetare prin combaterea evaziunii fiscale devine o prioritate pentru autoritățile de control.