Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) urmează să pronunțe joi o decizie importantă în urma unui proces care vizează plata unor drepturi salariale restante către magistrați. După șase amânări, instanța supremă va analiza recursul depus de Guvern și de Ministerul Finanțelor împotriva unei sentințe emise anterior de Curtea de Apel București. Disputa juridică implică o sumă de aproximativ 4,8 miliarde de lei, conform declarațiilor făcute de premierul interimar Ilie Bolojan.
Litigiu a început după ce, pe 5 mai, Curtea de Apel București a obligat Executivul și Ministerul Finanțelor să asigure integral fondurile necesare pentru plata restanțelor salariale ale judecătorilor, scadente în anul 2026. Instanța a dispus ca sumele să fie alocate chiar și prin rectificare bugetară, dacă este necesar pentru acoperirea acestor obligații. Pentru orice întârziere în plata acestor drepturi, a fost stabilită o penalitate de 1% pentru fiecare zi de întârziere.
Pe lângă penalitatea procentuală, judecătorii au aplicat Guvernului și Ministerului Finanțelor o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de întârziere. Această sumă va fi direcționată către bugetul de stat până când toate obligațiile stabilite prin decizia instanței vor fi îndeplinite integral. Guvernul a atacat această hotărâre prin recurs la instanța supremă, contestând modul în care au fost stabilite aceste sancțiuni și obligații financiare.
Înainte de această etapă, premierul interimar Ilie Bolojan a încercat să soluționeze disputa prin sesizarea Curții Constituționale a României pentru un conflict juridic de natură constituțională. Totuși, Curtea Constituțională a respins cererea ca fiind inadmisibilă, argumentând că mecanismul de conflict juridic nu poate fi utilizat ca o cale de atac împotriva hotărârilor judecătorești. Judecătorii CCR au menționat că atribuția lor nu permite cenzurarea sau reforma deciziilor luate de alte instanțe de judecată.
Dosarul a fost înregistrat la Curtea de Apel București în martie 2026, după ce Înalta Curte de Casație și Justiție a solicitat în contencios administrativ și fiscal asigurarea fondurilor pentru magistrați și alte categorii profesionale. Instanța de apel a respins excepțiile invocate de pârâți și a admis cererea accesorie formulată de Sindicatul Național al Grefei Judiciare Dicasterial. De asemenea, Curtea de Apel a respins cererea de recuzare a judecătoarei Bușu Ramona, formulată de Ministerul Finanțelor.
Această dispută financiară de proporții mari intervine într-un context de tensiuni între puterea executivă și cea judecătorească privind gestionarea bugetului de stat. În timp ce Guvernul susține că instanțele își depășesc competența în materie bugetară, magistrații consideră că respectarea hotărârilor judecătorești este o regulă esențială a statului de drept. Decizia ICCJ de joi va stabili dacă statul trebuie să prioritizeze aceste plăți prin modificări ale bugetului general consolidat.