Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) urmează să pronunțe, joi, decizia în cazul recursului depus de Guvern și de Ministerul Finanțelor. Procesul vizează sentința Curții de Apel București din 5 mai, care impune Executivului să asigure fondurile necesare pentru plata drepturilor salariale restante ale judecătorilor, scadente în anul 2026. Suma totală care trebuie achitată se ridică la 4,8 miliarde de lei, conform declarațiilor făcute de premierul interimar Ilie Bolojan.
În urma deciziei Curții de Apel București, Guvernul și Ministerul Finanțelor sunt obligați să aloce integral sumele solicitate, inclusiv prin rectificare bugetară dacă este necesar. Instanța a stabilit o penalitate de 1% pentru fiecare zi de întârziere și o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie aplicată pe zi de întârziere. Această ultimă sancțiune este direcționată către bugetul de stat până la îndeplinirea obligațiilor financiare stabilite prin hotărâre.
Dosarul a fost înregistrat la Curtea de Apel București pe 30 martie 2026, după ce ICCJ a formulat o cerere în contencios administrativ și fiscal. Judecătorii au stabilit un termen de executare de 10 zile de la data rămânerii definitive a hotărârii. În cadrul procesului, instanța a admis și cererea accesorie formulată de Sindicatul Național al Grefei Judiciare Dicasterial, respingând în același timp excepțiile invocate de pârâți.
Guvernul a încercat să oprească decizia prin sesizarea Curții Constituționale a României pentru un conflict juridic de natură constituțională, însă cererea lui Ilie Bolojan a fost respinsă ca fiind inadmisibilă. Curtea Constituțională a argumentat că mecanismul de conflict juridic nu poate fi utilizat ca o cale de atac împotriva hotărârilor judecătorești. Magistrații instanței supreme au considerat că încercarea de a califica conduita instanței drept neconstituțională înainte de soluționarea litigiului este un act fără precedent.
Reprezentanții ICCJ au menționat că acest demers a pus în discuție dreptul de acces la instanță al magistraților. Aceștia au subliniat că un litigiu pierdut nu poate fi transformat într-un conflict constituțional și că hotărârile judecătorești trebuie respectate, nu contestate prin mecanisme care nu sunt prevăzute de lege pentru acest scop. Decizia de joi va clarifica modul în care vor fi gestionate aceste plăți masive.
Conflictul juridic și bugetar dintre autoritățile executive și cele judecătorești reflectă o tensiune privind competențele de gestionare a finanțelor publice. Guvernul a susținut că puterea judecătorească nu are competența tehnică de a stabili distribuția banilor dintr-un buget general consolidat, acuzând instanța că s-a substituit puterii legislative în materie bugetară.