Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a emis o decizie definitivă prin care stabilește că statul român poate achita eșalonat restanțele salariale câștigate de magistrați în urma unor procese. Instanța europeană a analizat situația în care plata unor sume de bani acordate prin hotărâri judecătorești definitive a fost amânată sau fragmentată. Decizia, pronunțată la 13 octombrie 2026, vine în urma unei serii de cereri depuse de magistrați români care reclamau neexecutarea integrală a plăților.
Judecătorii Curții au decis, în unanimitate, să declare inadmisibile cele cinci cereri depuse în cauza „Pușcașu și alții” împotriva României. Cererile au fost depuse de Voicu-Ionel Pușcașu, Florina-Mihaela Pușcașu, Maria-Ștefania Pavel, Mirela Hancăș și Florica-Tanța Piroș. Aceștia au reclamat faptul că sumele de bani, care vizează diferențe salariale, sporuri și reevaluări cauzate de discriminări salariale, nu au fost achitate conform hotărârilor judecătorești, considerând că acest lucru le afectează drepturile.
În urma analizei, CEDO a stabilit că întârzierile și eșalonările nu încalcă dreptul la un proces echitabil sau dreptul la respectarea bunurilor. Curtea a recunoscut faptul că hotărârile judecătorești nu au fost executate integral, însă a apreciat că măsurile luate de stat sunt justificate. Decizia subliniază că eșalonarea plăților a fost determinată de împrejurări economice și bugetare excepționale, care au impus astfel de decizii administrative de la nivelul guvernului.
Instanța europeană a identificat o criză bugetară acută și prelungită ca fiind motivul principal al amânărilor. Această situație a fost marcată de un deficit public structural ridicat și de procedura de deficit excesiv deschisă de UE. De asemenea, factori precum pandemia de COVID-19 și presiunile economice generale au contribuit la dificultatea executării plăților. Statul a utilizat ordonanțe de urgență succesive, inclusiv OUG nr. 52/2025, pentru a gestiona aceste plăților către magistrați.
Este important de menționat că această decizie nu înseamnă că statul român nu mai datorează banii respectivi magistraților. Decizia CEDO se concentrează strict pe modul de plată și pe legalitatea amânărilor în contextul crizei economice, nu pe anularea datoriei. Astfel, obligația de plată pentru diferențele salariale și sporurile acordate prin hotărâri definitive rămâne în vigoare, dar autoritățile au legitimitatea de a utiliza un calendar de plăți fragmentat.
Gestionarea deficitului bugetar și respectarea normelor europale privind deficitul excesiv reprezintă provocări constante pentru bugetul de stat în România. Aceste constrângeri financiare impun adesea guvernelor prioritizarea cheltuielilor și adoptarea unor măsuri de urgență pentru menținerea echilibrului macroeconomic. Situația financiară a țării influențează direct capacitatea de a onora toate obligațiile financiare imediate către funcționarii publici și magistrați.