Un grup format din 47 de magistrați a demarat procedura de executare silită împotriva Tribunalului Argeș pentru recuperarea unor drepturi salariale restante. Aceștia au obținut în instanță dreptul la plata unor sume pe care statul le datora, iar procesul de recuperare a banilor a trecut acum în etapa de poprire a conturilor instituției. Suma totală urmărită de creditori a cunoscut o creștere bruscă în urma procedurilor de executare.
Inițial, la data de 10 august 2026, AJFP Argeș a primit o adresă de înființare a popririi asupra conturilor Tribunalului Argeș pentru o obligație de 26.928.743,89 lei. Ulterior, la data de 3 septembrie 2026, în același dosar de executare, instituția a primit o nouă adresă prin care suma inițială a fost majorată. Noua valoare totală a obligațiilor de plată a ajuns la un total de 30.629.210,89 lei pentru cei 47 de magistrați.
Situația actuală este marcată de incertitudine, deoarece Tribunalul Argeș nu a indicat sumele care pot fi efectiv puse la dispoziția administrației fiscale locale pentru a fi poprite. Această lipsă de claritate privind sumele care pot fi indisponibilizate creează un risc administrativ major. În lipsa unor informații concrete din partea tribunalului, procedura de validare a popririi, prevăzută de Codul de procedură civilă, poate duce la consecințe neprevăzute asupra instituțiilor implicate.
Conform documentelor, există riscul ca instituția fiscală să se transforme într-un debitor în cadrul acestei proceduri de executare. Dacă procesul avansează fără clarificări, poprirea conturilor de disponibilități ar putea ajunge până la DGRFP Ploiești, direcția regională de care aparține administrația fiscală din Argeș. Astfel, creditorii nu s-ar mai limita doar la recuperarea banilor de la Tribunalul Argeș, ci ar putea ajunge să poprească și conturile direcției regionale.
Disputa juridică a ajuns până la Curtea Constituțională, după ce Guvernul Bolojan a invocat un conflict juridic de natură constituțională între Executiv și Înalta Curte. Totuși, la data de 7 octombrie, Curtea Constituțională a respins sesizarea premierului Ilie Bolojan, declarând-o inadmisibilă. Judecătorii constituționali au precizat că procedura de conflict juridic nu poate fi utilizată ca o cale de atac împotriva unei hotărâri judecătorești, chestiunile de legalitate trebuind contestate prin căile de atac legale.
Procedurile de executare silită asupra conturilor instituțiilor publice sunt reglementate prin Codul de procedură civilă și implică coordonarea între creditori, instituția debitoare și autoritățile de trezorerie. În cazurile în care debitorul nu specifică sumele disponibile, riscul de transfer al obligației de plată către instituțiile de control sau fiscale este prezentat ca o problemă de procedură administrativă.