Guvernul României propune o rectificare bugetară ce implică o reducere a fondurilor alocate cercetării cu aproximativ 77 de milioane de lei. Această decizie este criticată de Consiliul Institutelor Naționale de Cercetare-Dezvoltare din România (CINCDR), care avertizează că decizia poate avea efecte dramatice asupra stabilității instituțiilor din țară. Reducerea vizează aproape exclusiv fondurile naționale utilizate pentru finanțarea programelor de cercetare-dezvoltare.
Dr. Cristian Mihăilescu, președintele CINCDR, subliniază că, deși suma de 77 de milioane de lei reprezintă doar 0,004% din PIB și este neglijabilă pentru bugetul de stat, impactul pentru institutele naționale este major. Aceste entități își plătesc personalul din contractele de cercetare, nu din subvenții, iar lipsa banilor la final de an poate genera datorii și riscul pierderii cercetătorilor. În plus, finanțarea de bază, Programul Nucleu, a scăzut deja cu o treime în termeni reali față de anul 2024.
O problemă critică ridicată de președintele CINCDR este riscul de a compromite proiectele și investițiile finanțate prin fonduri europene. Institutele naționale derulează activități pentru care continuitatea resurselor umane și capacitatea financiară sunt esențiale pentru îndeplinirea indicatorilor asumați. Neîndeplinirea acestor obligații poate duce la corecții financiare și la recuperarea unor fonduri europene deja acordate, transformând o economie mică la bugetul național într-o pierdere mult mai mare pentru România.
Situația este considerată paradoxală, având în vedere că Programul de guvernare aprobat de Parlament promite o finanțare stabilă și predictibilă, cu o țintă de 1% din PIB până în 2030. Totuși, actuala măsură pare să meargă în sens opus promisiunilor oficiale. În cadrul aceleiași rectificări, și sectorul educației este afectat, finanțarea de la bugetul de stat pentru Învățământ fiind redusă cu aproximativ 305 milioane de lei.
Comunitatea de cercetători subliniază că educația și cercetarea formează un ecosistem unitar, unde universitățile și institutele produc împreună tehnologie și inovare. Slăbirea unei componente afectează inevitabil cealaltă, iar reducerea investițiilor în aceste domenii nu poate ajuta la diminuarea deficitului bugetar pe termen lung. CINCDR solicită ca deciziile privind finanțarea să fie luate în dialog cu comunitatea științifică, asigurând un calendar multianual de creștere a fondurilor.
Contextul financiar al cercetării în România este marcat de un decalaj semnificativ față de restul Europei. Conform datelor Eurostat, alocările bugetare publice pentru cercetare în România reprezintă doar 0,09% din PIB, o valoare de aproape opt ori sub media europeană. România este singurul stat membru în care finanțarea publică a cercetării pe locuitor a scăzut față de nivelul de acum zece ani, fiind raportată la cel mai scăzut nivel de cercetători față de populația ocupată.