România ocupă prima poziție în Uniunea Europeană în ceea ce privește cea mai mare reducere a sărăciei în perioada cuprinsă între anii 2019 și 2025, conform datelor publicate de Eurostat. Performanța este măsurată prin indicatorul ratei ancorate de risc de sărăcie, având ca punct de referință anul 2019. În acest interval de șase ani, țara a urcat de la penultima poziție direct pe primul loc al clasamentului european în ceea ce privește evoluția acestui indicator social.
Scăderea consemnată de România a ajuns la 17,4 puncte procentuale, ceea ce a dus rata la nivelul de 6,4%. Această evoluție depășește rezultatele Bulgariei, care a înregistrat o scădere de 15,3 puncte procentuale, ajungând la 7,3%. În contrast, alte state europene au avut reduceri mult mai mici, precum Austria, cu 1,4 puncte procentuale, sau Danemarca, cu o scădere de 1 punct procentual. Alte țări, precum Germania sau Franța, au marcat chiar și creșteri ale acestui indicator.
Indicatorul de sărăcie relativă este stabilit la 60% din mediana veniturilor disponibile pe adult-echivalent din populația totală. Datele arată că mediana veniturilor în România a crescut de la 14% din media UE în anul 2010, până la 36% în 2025. Un alt aspect semnificativ este îmbunătățirea coeficientului Gini, care măsoară inegalitatea veniturilor, acesta scăzând de la 37,4 în 2015 la 27,3 în 2025. Această valoare a inegalității este acum sub media europeană, care se situează la 29,2%.
În ciuda acestor evoluții pozitive, rata curentă de sărăcie rămâne la 18,4%, ceea ce reprezintă aproximativ trei milioane și jumătate de persoane. Dacă se utilizează indicatorul AROPE, care include riscul de sărăcie și/sau excluderea socială, România ajunge pe podium, cu o valoare de 27,4%. Această cifră este imediat după Grecia, care are 27,5%, și în urma Bulgariei, unde indicatorul este de 29%. Diferența dintre cetățeni s-a redus, dar nivelul de trai rămâne un subiect de monitorizare.
Evoluția indicatorilor economici relevă o ajustare la posibilitățile oferite de rezultatul economic, mai degrabă decât o măsură de austeritate. Nivelul de trai al populației s-a îmbunătățit considerabil față de situația de acum șase ani, deși datele pot părea contradictorii cu imaginea publică. Macrostabilitatea este considerată necesară pentru a nu compromite viitorul, fiind o ajustare crucială în politicile economice ce urmează să fie implementate în anii viitori pentru a menține acest trend de creștere.
Monitorizarea indicatorilor de sărăcie și a nivelului de venituri este esențială pentru stabilitatea socială a unui stat membru UE. În contextul economic actual, deciziile privind politicile fiscale și ajustările economice influențează direct puterea de cumpărare a cetățenilor. Evoluția veniturilor medii și a inegalității rămâne un punct central în analiza performanței economice a României față de restul continentului european.