Moneda națională se confruntă cu o nouă perioadă de presiune, fiind expusă unor riscuri legate de cursul euro/leu, de scăderea rezervelor BNR și de incertitudinea politică. Acest context poate transforma deprecierea leului într-un test semnificativ pentru costul importurilor, pentru nivelul consumului și pentru sectorul creditării. În cursul anului 2026, moneda națională a traversat deja două episoade de depreciere față de moneda unică europeană, unul în primăvară și unul în această toamnă.
Scăderea rezervelor BNR, care au ajuns la 60,06 miliarde de euro, include o diminuare de 4,805 miliarde de euro doar în luna septembrie. Deși rezervele sunt considerate adecvate, acestea nu pot fi utilizate exclusiv pentru apărarea cursului de schimb în fața ajustărilor macroeconomice. Banca centrală menține o abordare de flotare controlată, intervenind pe piață pentru a netezi mișcările abrupte, însă prezența sa nu poate opri tendințele de ajustare pe termen lung.
Impactul dolarului asupra economiei este semnificativ, având în vedere că cursul dolar-leu s-a apreciat cu 10,3% anul acesta, un ritm dublu față de evoluția euro-leu. Deși zona Euro este partenerul comercial principal al României, un dolar mai scump crește costurile pentru petrol, gaze, materii prime și echipamente din Asia. De asemenea, aprecierea dolarului face mai costisitoare rambursarea datoriilor denominate în USD de către stat sau de către companii.
Analizele indică faptul că pragul de 5,5 lei pentru un euro ar putea fi atins în lunile următoare, în funcție de evoluția incertitudinii politice. Estimările CFA România sugerează un curs de 5,4-5,5 lei pentru un euro la finele anului 2027, însă limita inferioară ar putea fi atinsă chiar anul acesta. O analiză HSBC menționează că nivelul de echilibru al cursului de schimb ar putea fi de 5,84, luând în calcul cursul de schimb efectiv real.
În ceea ce privește politica monetară, se așteaptă ca BNR să mențină rata dobânzii la 6,5%. Banca centrală ar putea fi mai atentă la stabilitatea ratelor de dobândă în raport cu cursul de schimb, având în vedere datoria publică amplă a României. O creștere a costurilor creditării ar putea eroda resursele bugetare limitate, motiv pentru care banca centrală ar putea permite o flexibilitate sporită a cursului de schimb, fără a ieși complet din piață.
Evoluția cursului valutar are un impact direct asupra balanței comerciale, care a înregistrat un deficit de 19,276 miliarde de euro în primele șapte luni ale anului. Deși acest deficit este cu 1,1% mai mic față de perioada similară din 2025, deficitul de cont curent, estimat la 6,8% din PIB pentru acest an, rămâne ridicat. Spre comparație, Polonia se situează la 2%, iar Ungaria la 0,1% din PIB.