Deciziile de cumpărare în supermarket sunt influențate de o serie de factori psihologici și de context, care pot transforma o listă de cumpărături precisă într-o cheltuială neprevăzută. Chiar dacă consumatorii pleacă de acasă cu planuri clare, ofertele de tipul „trei la preț de două” sau produsele așezate strategic lângă casele de marcat pot schimba comportamentul la raft. Cercetările arată că motivația din spatele vizitei magazinului contează mai mult decât alte senzații fizice.
Un studiu realizat de Breda University of Applied Sciences, care a analizat aproape 3.800 de produse de pe bonurile fiscale ale a 323 de persoane, a evidențiat rolul scopului vizitei. Aproape 69% dintre persoanele care au intrat în magazin doar pentru a se uita au achiziționat produse neplanificate, în comparație cu doar 24% dintre cei care veniseră pentru aprovizionarea obișnuită. Analiza statistică indică faptul că cei fără o intenție clară au șanse de aproximativ 8,6 ori mai mari să facă achiziții neplanificate.
Senzația de foame influențează tipul de produse alese, dar nu neapărat volumul total de cumpărături. Pe o scară de la 0 la 10, fiecare punct suplimentar de intensitate a foamei este asociat cu o creștere de aproximativ 9% a șanselor de a cumpăra neplanificat dulciuri sau gustări. Totuși, legătura dintre foame și achizițiile spontane a fost observată în rândul consumatorilor mai tineri, în timp ce participanții de peste 55 de ani au făcut cele mai puține cumpărături de acest fel.
Promoțiile de volum pot determina consumatorii să cumpere mai mult decât pot consuma, alimentând risipa. Un studiu publicat în Scientific Reports a demonstrat că reducerile care implică cumpărarea mai multor produse au dus la vânzări cu 19,5% mai mari decât ofertele pentru un singur produs. Această strategie poate crea o iluzie de economisire, însă, în realitate, avantajul financiar se transformă adesea în pierdere atunci când alimentele cumpărate în exces nu sunt utilizate și ajung la gunoi.
Psihologul Ileana Ilie explică faptul că există o diferență între achiziția neplanificată și cea impulsivă. În timp ce o achiziție neplanificată poate fi rațională, cum ar fi cumpărarea unui detergent la un preț bun, cumpărarea impulsivă este dictată de reacția de moment și dorința imediată de a deține produsul. De asemenea, starea de oboseală sau stresul pot reduce capacitatea de a analiza dacă un produs este cu adevărat necesar înainte de a decide achiziția.
Risipa alimentară rămâne o problemă majoră la nivel european, conform datelor Eurostat din septembrie 2026. În Uniunea Europeană, în anul 2024, au fost aruncate aproximativ 57,9 milioane de tone de alimente și resturi alimentare, ceea ce reprezintă echivalentul a 129 de kilograme pentru fiecare locuitor. Din această cantitate totală, peste jumătate, respectiv 53%, provine direct din gospodării, unde media risipei este de 69 de kilograme pe persoană.