Unul dintre cele două reactoare ale Centralei Nucleare Cernavodă ar putea fi repornit la începutul lunii noiembrie, după ce ambele unități au fost oprite în timpul verii. Această mișcare ar putea reduce presiunea asupra sistemului energetic național, însă nu va conduce automat la o scădere a prețurilor la electricitate. Informația a fost oferită de fostul secretar de stat în Ministerul Energiei, Cristian Bușoi, în cadrul unui eveniment economic recent.
Situația actuală a fost marcată de închiderea celor două reactoare de la Cernavodă, primul la sfârșitul lunii iulie, iar al doilea pe 13 august. Cristian Bușoi a explicat faptul că această lipsă de producție a generat o presiune mare, care se va reflecta în prețurile din toamna și iarna acestui an, precum și în primăvara anului viitor. Repornirea măcar unei unități la începutul lunii viitoare este văzută ca o soluție care va calma parțial situația.
Efectul asupra facturilor consumatorilor nu va fi unul imediat, deoarece prețurile de pe piața românească sunt puternic influențate de cele din restul Europei. Cristian Bușoi a subliniat că prețurile sunt relativ aliniate pe Piețele pentru Ziua Următoare (PZU), atât la nivel regional, cât și european. Atâta timp cât o parte importantă din electricitatea României se tranzacționează pe PZU și nu se trece către contracte pe termen lung, volatilitatea va rămâne un factor major.
În ceea ce privește poziția României față de restul Uniunii Europene, prețurile efective ale electricității pentru populație au situat țara pe locul nouă în UE în primul semestru din 2026. Totuși, dacă se face ajustarea prețului la puterea de cumpărare a populației, România poate fi considerată având cel mai mare preț ajustat din Uniunea Europeană. Pentru consumatorii industriali, prețul mediu de aproximativ 110 euro/MWh înregistrat în 2025 a fost ușor peste media europeană.
Problema costurilor ridicate la energie este una de natură europeană, fiind alimentată de conflictele din Ucraina și Orientul Mijlociu. Cristian Bușoi a menționat că întreaga Uniune Europeană se confruntă cu o situație dificilă, afectând în special industriile care consumă cantități mari de electricitate. Aceste cheltuieli de producție pot fi reflectate ulterior în prețurile produselor, având un impact direct asupra inflației și a puterii de cumpărare a cetățenilor.
Sistemul energetic românesc beneficiază de dezvoltarea proiectelor private și de creșterea capacităților de producție ale prosumatorilor. Totuși, ritmul investițiilor companiilor de stat și al măsurilor luate de autorități ar fi putut fi mult mai rapid. Cristian Bușoi a observat că există o întârziere în acest proces, care ar fi putut fi accelerată la nivelul instituțiilor publice și al Ministerului Energiei.