Amânarea rectificării bugetare poate genera pentru economia României costuri zilnice cuprinse între 10 și 15 milioane de lei. Această estimare provine dintr-o analiză realizată de Frames, care avertizează că întârzierea plăților statului nu reprezintă o economie, ci o datorie amânată cu dobândă. Situația este agravată de cererile de plată ale ministerelor, care au solicitat sume de aproape 60 de miliarde de lei pentru prima rectificare.
Restanțele către companii și instituții constituie o componentă majoră a acestui cost. Firmele de construcții așteaptă plata unor facturi de aproximativ 15 miliarde de lei pentru lucrări publice, ceea ce forțează companiile să se finanțeze de la bănci cu dobânzi de 9-10% pe an. Dacă firmele aplică penalitățile legale de întârziere de 14,5% pe an, factura zilnică pentru acest sector urcă la 6 milioane de lei. În același timp, statul datorează furnizorilor de energie între 5 și 8 miliarde de lei prin schemele de compensare.
Costurile sunt suplimentate de plățile aferente sentințelor privind salariile magistraților, care se ridică la aproape 13 miliarde de lei. Dobânzile legale aferente acestor sentințe adaugă circa 4 milioane de lei pe zi la cheltuielile totale. Pe lângă acestea, Casa Națională de Asigurări de Sănătate are nevoie de 6,4 miliarde de lei până la finalul anului pentru spitale, medicamente compensate și programe naționale. În primele nouă luni ale anului, cheltuielile statului cu dobânzile au crescut deja, ajungând la 50,6 miliarde de lei.
Un risc major este legat de credibilitatea României pe piețele financiare și de evaluările agențiilor de rating. O creștere de doar 0,5 puncte procentuale a dobânzilor la care statul se împrumută ar însemna un cost suplimentar de 1,25 miliarde de lei pe an. Această situație este critică, având în vedere că statul trebuie să refinanțeze și să împrumute anual aproximativ 250 de miliarde de lei. Fiecare săptămână de amânare transmite piețelor faptul că statul nu își controlează cheltuielile.
Impactul amânărilor afectează și funcționarea serviciilor medicale de urgență. Ministerul Sănătății a avertizat că, fără fonduri noi, unitățile de primiri urgențe și serviciul de ambulanță riscă să nu funcționeze normal. Este necesar un aport de 227 de milioane de lei, dintre care 102 milioane sunt pentru salariile din urgențe și 25 de milioane pentru ambulanțe. În sectorul construcțiilor, managerii anticipează o scădere a activității de -16%, ceea ce poate duce la reducerea personalului și la pierderi de taxe.
Gestionarea bugetului de stat prin rectificări este un proces esențial pentru stabilitatea economică și pentru respectarea termenelor legale. Termenul limită pentru rectificarea bugetară este stabilit la 30 noiembrie, însă analiza Frames sugerează că economia nu poate aștepta până la această dată. Deciziile de întârziere a plăților afectează lichiditatea firmelor și pot compromite investițiile publice într-un context economic deja aflat în contracție.