Ministerul Finanțelor a prezentat prima rectificare a bugetului pentru anul 2026, un document care indică o creștere a deficitului bugetar general consolidat cu 3,5 miliarde lei, ajungând la un total de 130,3 miliarde lei. Această majorare este determinată exclusiv de creșterea cheltuielilor cu dobânzile, care cresc cu aproximativ 3,49 miliarde lei la bugetul de stat și cu 5,1 milioane lei la fondul de sănătate. În restul componentelor, Guvernul utilizează transferuri de fonduri între diferite bugete pentru a acoperi necesitățile financiare.
Pentru a finanța cheltuielile, statul recurge la împrumuturi noi, însă acestea sunt direcționate către plata dobânzilor, fără a schimba mecanismul de finanțare. În ceea ce privește sănătatea, Ministerul Finanțelor susține că există o suplimentare netă, însă realitatea documentelor arată că sumele vin din excedentul fondului de sănătate și din taxele de la producătorii de medicamente. Transferul către bugetul de pensii este utilizat pentru a acoperi contribuțiile care nu au fost încasate, în condiții în care veniturile proprii ale sistemului de pensii scad cu 3,48 miliarde lei.
În ciuda mențiunilor despre rolul determinant al investițiilor în economie, Guvernul reduce prin această rectificare plățile pentru proiectele cu fonduri europene cu 5,24 miliarde lei. De asemenea, se înregistrează o reducere a creditelor de angajament pentru aceste proiecte cu 13,03 miliarde lei, ceea ce limitează capacitatea de a semna contracte noi. Ministerul Dezvoltării pierde 1,09 miliarde lei, iar Ministerul Transporturilor pierde 556 de milioane lei, sume pe care autoritățile le consideră neutilizate din cauza ritmului redus de execuție a proiectelor.
O problemă majoră rămâne ignorarea restanțelor salariale ale magistraților, miza fiind de aproximativ 5 miliarde lei, adică circa un miliard de euro. Deși Înalta Curță de Casație și Justiție a câștigat definitiv procesul care obligă statul la plată, rectificarea nu prevede acești bani. Bugetul Ministerului Justiției scade cu 30,4 milioane lei, iar cel al Înaltei Curți de Casație și Justiție cu 0,2 milioane lei. Alexandru Nazare a menționat că Guvernul va căuta o formulă de plată eșalonată pentru aceste obligații.
Contextul economic este marcat de o revizuire a creșterii reale a economiei, care scade de la 1% la o scădere de 0,4% pentru anul 2026. Deși ponderea deficitului în PIB rămâne la aproximativ 6,24%, această stabilitate este susținută de creșterea nominală a PIB de la 7,1% la 8,1%, cauzată de inflație. Într-un astfel de scenariu de scădere a producției, statul plătește dobânzile prin contractarea unor împrumuturi noi, ceea ce crește datoria publică, estimată la 63% din PIB la sfârșitul anului.
Guvernul a ales să utilizeze derogări de la Legea responsabilității fiscal-bugetare pentru a stabili noi plafoane de cheltuieli și datorie. Această decizie permite păstrarea unei marje de deficit pentru ultimele trei luni ale anului, estimată la o medie de 17,3 miliarde lei pe lună. Ministerul Finanțelor a anunțat că o a doua rectificare bugetară este planificată pentru sfârșitul lunii noiembrie, lăsând loc pentru eventuale împrumuturi anticipate în condiții favorabile ale piețelor financiare.