Reducerea deficitului bugetar nu se traduce printr-o îmbunătățire imediată a nivelului de trai pentru cetățenii români. Deși măsurile de consolidare fiscală sunt semne pozitive pentru finanțele statului, beneficiile concrete pentru familii și pentru sectorul privat vor fi vizibile abia în a doua parte a anului 2027. În prezent, presiunea financiară rămâne ridicată din cauza costurilor crescute la cumpărături, a taxelor și a ratelor la credite.
Pentru familiile obișnuite, procesul de reducerea deficitului nu înseamnă bani suplimentari în bugetul lunar. Majorarea TVA-ului și a accizelor, împreună cu creșterea prețurilor la produse și servicii, forțează oamenii să aloce o parte mai mare din venituri pentru cheltuielile de zi cu zi. Chiar dacă salariile au înregistrat creșteri în anumite domenii, puterea de cumpărare scade atunci când inflația depășește ritmul veniturilor, determinând consumatorii să renunțe la anumite bunuri.
Sectorul de afaceri se confruntă cu o lipsă de predictibilitate care afectează planificarea investițiilor și a angajărilor. Antreprenorii evită extinderea activității din cauza incertitudinii privind regimul fiscal și taxele ce vor fi aplicate în viitor. Analistul economic Adrian Negrescu susține că stabilitatea fiscală reală va veni doar dacă statul va trece de la ajustarea prin taxe la implementarea unor reforme structurale, precum o administrație mai suplă și o colectare mai eficientă a veniturilor.
Situația bugetară a statului reflectă o creștere semnificativă a veniturilor în perioada recentă. Conform datelor Ministerului Finanțelor, veniturile bugetului general consolidat au crescut cu aproape 56 de miliarde de lei în primele nouă luni din 2026, comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Din această sumă, încasările din TVA au reprezentat peste 23 de miliarde de lei în plus, în timp ce cheltuielile statului au crescut cu peste 31 de miliarde de lei.
Impactul asupra creditelor ipotecare și de consum va fi unul tardiv, cu efecte estimate abia în 2027. România a plătit 50,63 miliarde de lei pentru dobânzile datoriei publice în primele nouă luni ale anului 2026, o sumă cu aproape 11 miliarde de lei mai mare decât în anul anterior. Adrian Negrescu explică faptul că, dacă inflația scade și disciplina bugetară este menținută, primele reduceri ale dobânzii-cheie ar putea apărea în a doua parte a lui 2027, influențând ulterior ROBOR și IRCC.
Anul 2027 este proiectat ca un an al stabilizării economice, nu al unei relaxări imediate a consumului. Primele luni ale acestui an vor păstra caracteristici similare cu finalul anului 2026, menținând prețuri ridicate și dobânzi neschimbate. Economia va trece printr-o perioadă de încercare pentru a ieși din contracție, depinzând în final de capacitatea Guvernului de a stabili reguli fiscale clare și de a implementa reforme care să recupereze încrederea investitorilor.