Companiile din România apelează tot mai des la recrutarea de muncitori din Asia pentru a acoperi deficitul de forță de muncă, în ciuda costurilor ridicate. Deși angajarea acestora poate fi cu peste o treime mai scumpă decât cea a lucrătorilor români, angajatorii consideră că beneficiile aduse de personalul străin justifică investiția suplimentară. Această tendință este vizibilă în sectoare precum logistica sau manipularea mărfurilor, unde disponibilitatea angajaților este critică.
Antreprenorul Eugen Saulea explică faptul că, pentru lucrătorii comerciali necalificați, un muncitor din Asia costă cu peste 35% mai mult decât un angajat autohton. Această diferență de preț nu provine doar din salariu, ci și din cheltuielile suplimentare necesare pentru cazare, masă și transport. De asemenea, modificările legislative privind recrutarea din afara Uniunii Europene și intermedierea prin agenții de muncă temporară autorizate adaugă noi costuri pentru companii.
Factorul decisiv în alegerea personalului străin nu este nivelul salarial, ci disciplina și flexibilitatea acestora în raport cu programul de lucru. Eugen Saulea susține că lucrătorii români nu acceptă întotdeauna lucrul în schimburi sau deplasările necesare pentru instruire în alte locații. În contrast, angajații din Asia oferă o disponibilitate mai mare pentru activități conexe și pentru adaptarea la cerințele variabile ale proiectelor de manipulare, sortare sau ambalare.
Lipsa personalului autohton a provocat deja pierderi financiare semnificative pentru anumite firme, prin întârzieri ale livrărilor și reducerea disponibilității produselor. Un partener cu capacitate de producție și platformă logistică a avut probleme majore în lanțul de aprovizionare din cauza lipsei de angajați pentru schimburi. Singura soluție eficientă pentru a evita blocajele în distribuție a fost implementarea serviciilor printr-o echipă completă de personal provenit din afara Uniunii Europene.
Piața muncii ar putea trece printr-o schimbare în perioada următoare, pe măsură ce companiile își recalibrează bugetele în funcție de vânzările reale. Eugen Saulea observă că, în contextul unei piețe incerte, românii ar putea deveni mai interesați de locurile de muncă pe care anterior le evitau. Totuși, scăderea vânzărilor din canalele de distribuție ar putea duce la limitarea contingentului de muncitori străini sau chiar la concedieri.
În România, dinamica pieței muncii este influențată de un dezechilibru între cererea de forță de muncă și condițiile de lucru acceptate de populație. În timp ce angajatorii raportează un deficit cronic de personal în anumite industrii, candidații locali reclamă adesea salarii care nu acoperă cheltuielile zilnice. Această tensiune economică forțează companiile să exploreze soluții de recrutare internațională pentru a menține continuitatea operațiunilor.