Guvernul Ciolacu a utilizat sume de aproximativ 60 de miliarde de lei, echivalentul a circa 12 miliarde de euro, din Fondul de Rezervă bugetară pe parcursul anului 2024. Conform unui raport de audit al Curții de Conturi, acest mecanism, destinat prin lege situațiilor de urgență și neprevăzute, a servit drept instrument pentru suplimentarea succesivă a bugetelor ministeriale. Alocările au fost efectuate prin hotărâri de guvern, ocolind circuitele standard de planificare și transparență parlamentară.
Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației a fost principalul beneficiar al acestor fonduri masive. Sumele au fost direcționate pentru a acoperi cheltuieli curente și programe de investiții locale, precum Programul Național de Investiții „Anghel Saligny”, care a primit 10 miliarde de lei, plus alte 7,6 miliarde de lei suplimentate. De asemenea, fondurile au alimentat Programul Național de Dezvoltare Locală și programele gestionate prin Compania Națională de Investiții pentru proiecte de apă, canalizare și drumuri.
Ministerul Transporturilor și Infrastructurii a beneficiat, la rândul său, de fonduri substanțiale din rezervă pentru a asigura cofinanțarea proiectelor de infrastructură. Aceste alocări au fost necesare pentru a menține finanțarea europeană pe magistralele de cale feriată și autostrăzi, precum Autostrada A7 sau A1 Sibiu-Pitești. Totodată, banii au fost utilizați pentru subvenții și echilibrarea companiilor de stat precum CFR Călători, Metrorex sau CNAIR, pentru a acoperi obligații restante sau cheltuieli de funcționare.
Ministerul Finanțelor a primit, de asemenea, sume uriașe prin capitolul „Acțiuni Generale”. Acest capitol este utilizat de Guvern pentru plata unor obligații urgente ale statului care nu sunt atribuibile unui singur minister sau care nu au fost prevăzute în bugetul inițial. Această metodă de gestionare a banilor publici a permis acoperirea unor facturi sistemice ale țării, care au apărut în afara planificării bugetare standard stabilite la începutul anului.
Auditul Curții de Conturi subliniază că această gestionare reprezintă un simptom al derapajului fiscal. Utilizarea discreționară a Fondului de Rezervă a afectat predictibilitatea economiei și a adâncit lipsa de disciplină bugetară. În loc să funcționeze ca un rezervor pentru calamități, fondul a fost folosit pentru a rectifica deficiențele de bugetare ale ministerelor, contribuind la un deficit bugetar general consolidat de 163,6 miliarde de lei în anul 2024.
Anul 2024 a fost marcat de un deficit bugetar record la nivel european, ajungând la aproximativ 32 de miliarde de euro, ceea ce reprezintă 9,3% din PIB. Această situație financiară a fost agravată de modul în care au fost gestionate alocările de la Fondul de Rezervă, transformând rectificările bugetare într-o simplă formalitate administrativă în locul unor dezbateri parlamentare riguroase.