Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP) a publicat o actualizare a Prognozei pe termen mediu 2026-2029, în care estimează o contracție ușoară a economiei românești de 0,4% în anul 2026. Această revizuire a scenariului economic vine într-un context în care valoarea nominală a PIB a fost ajustată în sus la 2.086,3 miliarde lei. Modificarea reflectă actualizarea datelor de referință din 2025 și o estimare mai ridicată a deflatorului PIB, care a trecut de la 7,2% la 8,5%.
Factorii care contribuie la acest scenariu negativ includ accentuarea tensiunilor geopolitice din Orientul Mijlociu, care au provocat un șoc pe piețele energetice internaționale. Acest fenomen a generat creșteri ale prețurilor combustibililor și ale costurilor de producție și transport. Pentru România, aceste presiuni s-au suprapus peste măsurile de consolidare fiscală și nivelul ridicat al inflației, ceea ce a dus la reducerea puterii de cumpărare a populației și la o perioadă prelungită de ajustare a consumului privat.
Sectorul industrial va suferi o scădere semnificativă, cu o reducere estimată de 3,4% a valorii adăugate brute. Această evoluție negativă este cauzată de costurile ridicate ale energiei și ale consumurilor intermediare, într-un context de cerere internă modestă. În paralel, sectorul serviciilor este prognozat să înregistreze o scădere a valorii adăugate brute de 1,9%, fiind afectat în special de performanțe slabe în domeniile comerțului, transporturilor și serviciilor de piață.
Pe de altă parte, construcțiile și agricultura vor acționa ca factori de susținere, având evoluții peste așteptări. Valoarea adăugată brută din construcții a fost majorată de la 5,5% la 10,1%, datorită investițiilor și proiectelor de infrastructură. Agricultura ar putea crește cu 5,1%, beneficiind de o producție vegetală favorabilă la culturile de toamnă. Totuși, aceste performanțe nu vor fi suficiente pentru a compensa scăderile din industria prelucicătoare și din sectorul serviciilor.
Consumul privat va înregistra o scădere de 1,6% în anul 2026, pe măsură ce veniturile reale sunt afectate de inflație. Persistența prețurilor ridicate a erodat câștigul salarial real, determinând consumatorii să fie mai prudenți. În ceea ce privește piața muncii, numărul mediu de salariați este estimat la 5,491 milioane de persoane, o scădere de 0,6%, în timp ce rata șomajului BIM este revizuită în sus, de la 6,3% la 6,6%.
Prognoza indică faptul că relansarea economiei va începe abia în 2027, când PIB-ul este estimat să crească cu 1,7%. CNSP anticipează că procesul de dezinflație va continua în perioada următoare, cu o rată a inflației la sfârșitul anului 2027 estimată la 3,4%. Această evoluție depinde de stabilizarea prețurilor internaționale ale energiei și de evitarea unor noi șocuri externe care să afecteze costurile de producție și distribuție.