Guvernul a decis implementarea unei rectificări bugetare de urgență care va asigura doar peste patru miliarde de lei, o sumă mult sub cerințele exprimate de ministere. Deși noii miniștri au solicitat suplimentări de fonduri în valoare de 60 de miliarde de lei, resursele disponibile sunt limitate de necesitatea de a menține controlul asupra deficitului bugetar. Această decizie vine într-un context în care mai multe instituții și primării din țară rămân fără fonduri necesare funcționării.
Premierul Luca Niculescu a explicat că prioritizarea acestor fonduri vizează acoperirea nevoilor imediate din sectorul sănătății. „Am decis să rezolvăm situația urgentă a rectificărilor, nici personalul medical și nici pacienții nu trebuie să se confrunte cu probleme”, a declarat Luca Niculescu. Proiectul de rectificare prevede alocări pentru Ministerul Sănătății, Casa de Sănătate, Ministerul Agriculturii și anumite instituții de ordine publică, încercând să rezolve crizele de moment.
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a criticat magnitudinea cererilor venite de la ministere, considerând suma de 60 de miliarde de lei ca fiind exagerată. „Ministerele au cerut 60 de miliarde. Este o sumă foarte mare. Nu cred că România își permite să aloce sume de o asemenea magnitudine. Cred că în adâncul sufletului lor toți ordonatorii știu că acea sumă este un pic exagerată”, a susținut Alexandru Nazare. Acesta a anunțat, totodată, că va exista o a doua rectificare până la finalul anului.
Problema lipsirii banilor afectează și administrațiile locale, unde sute de localități se confruntă cu dificultăți financiare majore. Alfred Simonis, președintele Uniunii Consiliilor Județene, a avertizat că multe localități nu pot funcționa fără ajutor suplimentar de la Guvern. Lipsa fondurilor pune în pericol capacitatea de a plăti salariile sau de a asigura iluminatul public, forțând primăriile să renunțe la investiții esențiale pentru comunitățile lor.
Economistul Radu Nechita a subliniat riscurile asociate cu gestionarea bugetului, menționând că există o tendință de a crea iluzii prin promisiuni care nu pot fi finanțate. Dacă România depășește ținta de deficit bugetar, riscă să fie penalizată de investitori și să contracte împrumuturi cu dobânzi mai mari. Acest lucru ar duce la creșterea costurilor pentru stat, dar și pentru firmele și populația țării, afectând stabilitatea economică generală.
În prezent, România urmărește să respecte o țintă de deficit bugetar de 6,2% din Produsul Intern Brut. Această limită înseamnă că cheltuielile totale ale statului pot fi cu maximum 128 de miliarde de lei mai mari decât veniturile înregistrate. Menținerea acestui echilibar este crucială pentru a evita penalizările financiare și pentru a asigura un cadru economic predictibil pentru toți actorii economici din țară.