Statul român trebuie să aloce încă 3,5 miliarde de lei pentru achitarea dobânzilor la împrumuturile contractate, conform noii rectificări bugetare. Această sumă reprezintă întreaga majorare a deficitului bugetar, care ajunge la un nivel de 130,3 miliarde de lei. Analistul economic Adrian Negrescu avertizează că, fără reforme administrative și fiscale, România riscă să intre într-o spirală a datoriilor tot mai greu de oprit, deoarece resursele publice sunt consumate de costul creditelor acumulate.
Situația veniturilor bugetare este una îngrijorătoare, deoarece acestea au fost revizuite în scădere cu 4,7 miliarde de lei. Principalele cauze ale acestui declin sunt estimate la aproximativ 3,7 miliarde de lei pentru încasările din accize și la circa 4,6 miliarde de lei pentru veniturile din fondurile europene. Reducerea taxării motorinei și scăderea încasărilor din jocurile de noroc, după implementarea OUG 7/2026, contribuie semnificativ la această scădere a resurselor disponibile.
În paralel, capacitatea de utilizare a fondurilor europene este afectată, pierderile proiectelor cu întârzieri depășind suma de cinci miliarde de lei. Deși România dispune de un buget record pentru investiții, de peste 170 de miliarde de lei, ministere precum cele ale Dezvoltării, Transporturilor sau Educației rămân fără o parte din resursele reținute anterior. Această incapacitate de a transforma banii în proiecte finalizate limitează potențialul de creștere economică al țării.
Administrația locală se confruntă, de asemenea, cu dificultăți financiare, primind două miliarde de lei pentru achitarea restanțelor către furnizori. Adrian Negrescu subliniază că peste 2.000 de comune nu își pot acoperi nici măcar cheltuielile salariale din veniturile proprii. Pentru a genera economii, analistul propune reorganizarea administrației prin comasarea localităților mici și reducerea numărului de agenții și instituții publice care funcționează în prezent.
Pentru a evita o criză mai gravă, sunt propuse cinci direcții de reformă: reorganizarea administrației, restructurarea companiilor de stat, creșterea colectării taxelor, reforma sistemelor de sănătate și pensii, precum și prioritizarea investițiilor. Adrian Negrescu menționează că agențiile de rating vor relua evaluările din ianuarie, iar o eventuală retrogradare ar putea crește imediat costurile de finanțare pentru stat, companii și populație, făcând împrumuturile mult mai scumpe.
Contextul financiar al României este marcat de presiuni constante asupra bugetului, cu necesitatea de a gestiona restanțe diverse. Ministerul Finanțelor trebuie să monitorizeze plățile pentru rambursări de TVA, compensări la energie sau lucrări de investiții. În viitorul de pe termen lung, bugetul pentru anul 2027 va necesita o ajustare fiscală de până la 1% din PIB, într-un context economic marcat de inflație și o economie care încearcă să iasă din contracție.