Expertul în economie Adrian Negrescu a emis un avertisment critic în urma adoptării primei rectificări bugetare din acest an de către Executiv. Analistul susține că, deși deciziile luate de Guvern pot stinge anumite crize imediate, structura actuală a finanțelor publice deține o vulnerabilitate sistemică majoră. Conform observațiilor sale, gestionarea banului public suferă din cauza lipsei unei viziuni pe termen lung, limitându-se la măsuri de supraviețuire administrativă.
Adrian Negrescu a descris vineri, 30 octombrie, modul în care funcționează administrația de stat prin intermediul acestor ajustări. Acesta afirmă că Guvernul utilizează rectificarea pentru a acoperi deficiențe constante, mutând fondurile de la o secțiune la alta. „Statul funcționează de la o lună la alta, cu bani mutați dintr-un buzunar în altul, ca să acopere găurile care apar mereu în aceleași locuri”, a subliniat analistul pe platforma Facebook.
Analistul a punctat destinațiile specifice ale fondurilor distribuite prin această ordonanță de urgență, identificând zonele unde s-au acumulat datorii. Prin această măsură, spitalele vor primi fonduri destinate medicamentelor și urgențelor, în timp ce pensiile din decembrie vor avea acoperire financiară. De asemenea, primăriile care rămân în datorie față de furnizorii lor vor beneficia de o sumă de 2 miliarde de lei pentru reglarea situației.
În ciuda acestor ajustări efectuate la nivelul ministerelor, Adrian Negrescu avertizează că indicatorii macroeconomici de alertă rămân la un nivel ridicat. Această situație lasă România într-o poziție vulnerabilă în raport cu partenerii europeni. Analistul a sintetizat realitatea fiscală a țării prin comparația deficitului oficial, care se situează la 6,2% din PIB, menționând că „pacientul este stabilizat, dar nu vindecat”.
Gestionarea bugetară prin ordonanțe de urgență este o metodă utilizată frecvent pentru a răspunde unor necesități urgente de numerar. Totuși, această abordare nu elimină cauzele structurale care duc la acumularea de datorii în sectorul public. Măsurile de rectificare pot oferi o stabilitate de scurtă durată, dar nu pot înlocui o planificare fiscală riguroasă care să asigure echilibrul bugetar pe termen lung.
Contextul financiar al țării este marcat de multiple decizii privind salarizarea și cheltuielile publice. În timp ce Guvernul gestionează deficitul de 6,2% din PIB, apar și alte ajustări, precum majorarea salariilor angajaților de la Oil Terminal cu 6,5%. Totodată, discuțiile privind salarizarea magistraților rămân un subiect activ în administrația publică, influențând dinamica cheltuielilor de personal din bugetul de stat.