Consiliul Fiscal a emis o opinie privind rectificarea bugetară, subliniind dificultățile de a menține ținta de deficit bugetar cash de 6,25% din PIB pentru anul 2026. Instituția menționează că o criză politică majoră a generat incertitudine și a afectat evoluția economiei, contribuind la diminuarea investițiilor străine directe. Această situație a îngreunat emiterea de obligațiuni ale României, limitând astfel fluxurile de lichidități necesare pentru funcționarea statului.
Rectificarea bugetară are rolul de a actualiza nivelurile veniturilor și cheltuielilor în funcție de execuția curentă și dinamica macroeconomică. Această măsură este considerată o urgență pentru noul Guvern, având scopul de a asigura fondurile necesare pentru activitatea ordonatorilor principali de credite. Obiectivul este de a garanta continuitatea achiziției de medicamente, a materialelor medicale și a prestărilor de servicii, precum și asigurarea facilităților pentru elevi și persoane cu handicap grav.
Un alt punct critic vizează achitarea plăților restante înregistrate în contabilitatea unităților administrativ-teritoriale și a spitalelor publice. Consiliul Fiscal a identificat mai multe categorii de plăți care pot apăsa bugetul, inclusiv facturile aferente programului Anghel Saligny sau rambursările de TVA. De asemenea, obligațiile care apar în mod intempestiv, precum sumele câștigate de magistrați în instanță, reprezintă o presiune suplimentară asupra resurselor publice disponibile.
Absorbția fondurilor europene este identificată ca fiind cea mai mare sursă de risc pentru execuția bugetară din acest an. Bugetul pentru 2026 este construit pe ipoteza atragerii integrale a finanțărilor PNRR, în valoare de aproximativ 8 miliarde euro. Succesul în încasarea cererilor de plată nr. 5 și nr. 6 este determinant pentru acoperirea cheltuielilor deja efectuate și pentru respectarea țintei de deficit, având în vedere decalajul de rambursare din partea Comisiei Europene.
Consolidarea fiscală este esențială pentru a evita o retrogradare a riscului suveran de către agențiile de rating. Deși ajustările din 2025 și 2026 au ajutat România să evite o scădere a ratingului, blocajele în procesul de consolidare pot face ca o depunctare iminentă să fie inevitabilă. Piața financiară monitorizează atent cotațiile împrumuturilor suverane, care reflectă percepția asupra stabilității politice și a capacității de a gestiona economia națională.
În contextul actual, gestionarea plăților către magistrați reprezintă o provocare financiară majoră, fiind vorba de sume de ordinul celor două miliarde euro. Ministerul Finanțelor a indicat necesitatea unei eșalonări a acestor plăți pentru a evita perturbările în bugetul de stat. Menținerea unui deficit controlat rămâne vitală pentru respectarea procedurii de deficit excesiv impusă de Uniunea Europeană.