Consiliul Fiscal a emis o opinie privind proiectul primei rectificări a bugetului general consolidat pe 2026, indicând faptul că deficitul bugetar cash ar putea atinge ținta de 6,25% din PIB. Această prognoză este însă condiționată de existența unor riscuri semnificative care pot influența execuția bugetară în cursul anului. Principalul punct de vulnerabilitate identificat de experți este procesul de absorbție a fondurilor europene prevăzute în bugetul statului.
Absorbția fondurilor europene este considerată cea mai mare sursă de risc pentru execuția bugetară, deoarece sumele nevalidate aferente componentei de granturi au un impact direct asupra deficitului. În cazul în care aceste sume nu sunt validate, cheltuielile efectuate vor trebui acoperite din bugetul național sau alte surse disponibile. De asemenea, sumele aferente componentei de împrumuturi se reflectă în deficitul bugetar, indiferent de momentul în care tranșele sunt încasate de stat.
Pe partea de venituri, cea mai mare revizuire este înregistrată la capitolul TVA, cu o creștere de 7,2 miliarde de lei, o țintă considerată realizabilă, deși optimistă. Impozitul pe salarii și venit crește cu 1,6 miliarde de lei, iar impozitul pe profit cu 1,2 miliarde de lei, ambele fiind estimate ca fiind prudente. În schimb, se înregistrează scăderi la capitolul accizelor, contribuțiilor de asigurări, taxelor pe jocurile de noroc și la sumele provenite din UE.
În ceea ce privește cheltuielile, acestea includ o scădere a cheltuielilor de personal cu 4 miliarde de lei și o reducere a proiectelor cu fonduri europene post-aderare cu 7 miliarde de lei. Totodată, cresc dobânzile cu 3,7 miliarde de lei, bunurile și serviciile cu 2,4 miliarde de lei, iar asistența socială cu 1,5 miliarde de lei. Consiliul Fiscal a introdus și categoria cheltuielilor aferente planului SAFE, în valoare de 6,4 miliarde de lei, care nu fusese inclusă explicit în bugetul inițial.
Alte riscuri pot afecta stabilitatea fiscală, precum obligațiile bugetare certe sau potențiale, de exemplu drepturile salariale restante ale magistraților sau procesul intentat statului român de compania farmaceutică Pfizer. Consiliul Fiscal solicită un control strict asupra cheltuielilor cu bunuri și servicii, menționând că asistența socială reprezintă circa 29% din cheltuielile proiectate. Orice derapaj în acest segment poate afecta semnificativ deficitul, iar cheltuielile de capital ar putea fi folosite ca sursă de ajustare.
Monitorizarea execuției bugetare este esențială pentru menținerea credibilității în fața Comisiei Europene și a agențiilor de rating. România trebuie să treacă un test de credibilitate în 2026 pentru a evita depunctarea ratingului suveran. Deși ajustările recente au permis evitarea unei retrogradări a riscului suveran, orice blocaj în procesul de consolidare fiscală poate face ca o retrogradare să devină iminentă pentru economia țării.