Consiliul Fiscal estimează că România are șanse să încheie anul 2026 cu un deficit bugetar cash de 6,25% din PIB, însă avertizează că atingerea acestui obiectiv depinde critic de absorbția fondurilor europene. Instituția subliniază că principalele incertitudini vizează cererile de plată din cadrul PNRR, întârzierile rambursărilor din partea Comisiei Europene și presiunile constante asupra cheltuielilor publice. Rezultatul final depinde de gestionarea eficientă a acestor riscuri majore identificate în proiecțiile bugetare.
În ceea ce privește execuția actuală, deficitul bugetar cash înregistrat la nouă luni a fost de 3,8% din PIB, o valoare considerabil mai mică față de 5,35% din PIB raportat în aceeași perioadă a anului trecut. Totuși, Consiliul Fiscal precizează că această scădere trebuie analizată cu atenție, deoarece poate fi influențată de amânarea unor plăți facturate. Printre obligațiile care exercită presiune asupra bugetului se numără rambursările de TVA, facturile aferente programului Anghel Saligny, necesarul suplimentar al unor ministere și drepturile câștigate de magistrați în instanță.
Cea mai mare vulnerabilitate pentru bugetul anului 2026 este reprezentată de încasarea sumelor prevăzute în proiecția bugetară, în special cele aferente PNRR. Bugetul pentru anul respectiv a fost construit pe ipoteza atragerii unor finanțări de aproximativ 8 miliarde de euro, dintre care 6,5 miliarde de euro sunt granturi și 1,5 miliarde de euro reprezintă împrumuturi. Încasarea banilor de la cererile de plată nr. 5 și nr. 6 este vitală atât pentru acoperirea cheltuielilor deja efectuate, cât și pentru menținerea țintei de deficit.
Instabilitatea politică a afectat procesul de finanțare a statului, îngreunând emiterea de obligațiuni și complicând asigurarea lichidităților necesare pentru refinanțarea datoriei publice. Criza politică a generat incertitudine, afectând evoluția economiei și potentially diminuând investițiile străine directe. În paralel, contextul internațional dificil, marcat de conflicte și creșterea prețurilor la energie și materii prime, a adăugat presiune suplimentară asupra cadrului economic, în condiții de politici monetare înăsprite la nivel european și american.
Pentru consolidarea fiscală, Consiliul Fiscal insistă pe necesitatea combaterii evaziunii fiscale și a optimizărilor fiscale pentru a crește veniturile bugetare. În același timp, este necesară o monitorizare strictă a cheltuielilor publice, inclusiv a celor cu bunuri și servicii, care au fost revizuite în creștere la rectificarea bugetară. Instituția recomandă o planificare atentă pentru anul 2027, vizând cheltuielile permanente precum salariile, asistența socială, dobânzile și angajamentele pentru apărare prin instrumentul european SAFE.
Monitorizarea deficitului este esențială pentru menținerea credibilității României în fața Comisiei Europene și a agențiilor de rating. Ajustările fiscale implementate anterior au contribuit la evitarea unei retrogradări a ratingului suveran, însă blocarea consolidării bugetare ar putea readuce acest risc în prim-plan. În acest context, gestionarea obligațiilor de plată, inclusiv a celor de ordin miliard pentru magistrați, rămâne un punct de atenție pentru stabilitatea financiară a statului.