Programul Rabla, instrument de subvenționare a achizițiilor de autovehicule, este subiectul unor dezbateri intense în sectorul auto din România, în contextul incertitudinilor privind modul în care va fi structurat în anul 2027. În timp ce piața de mașini noi traversează un trend descendent față de perioada 2025, importatorii de mașini sunt tot mai critici la adresa impactului acestui mecanism asupra dinamicii comerciale. Discuțiile vizează atât modul de funcționare, cât și posibile schimbări legislative care ar putea intra în vigoare în viitorul apropiat.
Edit Târcolea, Managing Director al Inchcape Romania, care reprezintă brandurile Toyota, Lexus și GAC, susține că programul Rabla nu a fost un motor de promovare pentru Toyota România. Aceasta explică faptul că subvențiile creează o așteptare nenaturală în rândul clienților, generând variații și sezonalități anormale pe piață. În plus, importatorii se confruntă cu presiuni financiare, fiind nevoiți să comande stocuri și să imobilizeze capital pentru a putea factura rapid vehiculele imediat ce inscrierea în program devine disponibilă.
De la aceeași perspectivă, Tiberiu Bălan, Brand Manager Volkswagen România, afirmă că Rabla nu este cel mai bun instrument de stimulare, deoarece distorsionează piața și bulversează sezonalitatea vânzărilor. El subliniază că programul încurajează achiziția de vehicule cu emisii care depășesc obiectivele Uniunii Europene pentru tranziția ecologică. Bălan critică, de asemenea, faptul că persoanele juridice și companiile de leasing operațional au fost excluse, ceea ce împiedică utilizatorii cu rulaje mari să beneficieze de aceste ajutoare.
În contrast, Mihai Bordeanu, Country Head Dacia România & SEE, consideră că programul este un mecanism care se autofinanțează prin taxele colectate, precum TVA-ul sau taxele de drum. El susține că bilanțul pentru stat este pozitiv și propune o revenire la o structură mai amplă, care să includă atât persoanele fizice, cât și persoanele juridice sau unitățile administrativ-teritoriale. Bordeanu recomandă ca programul să fie lansat cel mai târziu la finalul primului trimestru, pentru a evita perioadele lungi de așteptare ale consumatorilor.
Pe plan legislativ, există discuții privind reconfigurarea programului pe liniile Industrial Accelerator Act, care ar putea impune criterii de tip „Made in Europe”. Această măsură ar viza oferirea de subvenții exclusiv pentru producătorii de mașini electrice care fabrică vehicule în interiorul Uniunii Europene. Guvernul Luca Niculescu ar intenționa ca regulile pentru perioada 2027-2030 să fie stabilite clar, cu un calendar de sesiuni anunțat încă din primul trimestru al fiecărui an, pentru a reduce confuzia.
Istoricul programului Rabla arată o influență semnificativă asupra pieței auto românești, reprezentând aproape 20% din mașinile noi înmatriculate în ultimele două decenii. Conform datelor Asociației Producătorilor și Importatorilor de Automobile (APIA), în anul 2024, statul a încasat peste 1 miliard de lei doar din TVA-ul generat de cele două ramuri ale programului, Rabla Plus și Rabla Clasic, depășind astfel sumele investite în subvenții.