Victor Ponta a emis un avertisment dur privind stabilitatea economică a României, sugerând că țara riscă falimentul. Această declarație vine în urma afirmațiilor făcute de Friedrich Merz la summitul de la Bruxelles, unde acesta a susținut necesitatea unei reduceri semnificative a bugetului comun al Uniunii Europene față de planurile propuse de Comisia Europeană. Fostul premier a subliniat că resursele financiare disponibile din partea blocului european vor fi tot mai limitate în perioada următoare.
Conform mesajului transmis de Victor Ponta pe rețeaua socială Facebook, perioada de utilizare a fondurilor PNRR s-a încheiat, indiferent de rezultatele obținute. Acesta a precizat că nu vor mai exista sume suplimentare provenite din acest mecanism de finanțare. Mai mult, fondurile structurale vor experimenta o scădere în cadrul următorului exercițiu financiar al Uniunii Europene, care va cuprinde perioada 2028–2034, lăsând România cu mai puține opțiuni de sprijin extern.
Un alt punct critic ridicat de Victor Ponta vizează prăbușirea investițiilor străine în țară, care au scăzut cu aproape 70% în ultimul an. Această scădere masivă a capitalului extern reprezintă, în viziunea sa, o amenințare directă la adresa sănătății economiei naționale. Fostul premier consideră că această tendensiune negativă limitează drastic capacitatea de dezvoltare a țării într-un moment în care resursele europene devin tot mai nesigure.
În ceea ce privește soluțiile de remediere, Victor Ponta a declarat că România nu mai poate recurge la creșterea taxelor sau la acumularea de noi împrumuturi, deoarece taxele sunt deja la nivelul maxim. Singura alternativă viabilă pentru a evita falimentul este generarea unei creșteri economice prin sprijinirea rapidă și eficientă a firmelor locale și a economiei naționale. Obiectivul principal trebuie să fie atragerea unor investiții substanțiale care să compenseze lipsa fondurilor europene.
Friedrich Merz a criticat propunerea de compromis prezentată de Irlanda, insistând pe faptul că bugetul comun trebuie redus considerabil față de planul inițial al Comisiei Europene. Liderii europeni nu au ajuns încă la un acord privind viitorul buget pe termen lung al Uniunii Europene. Această incertitudine politică la nivel european adaugă presiune asupra statelor membre care depind de transferurile de fonduri pentru proiectele de infrastructură și dezvoltare.
Discuțiile privind bugetul Uniunii Europene și direcția finanțărilor pentru statele membre sunt procese complexe care influențează direct planurile de dezvoltare națională. Deciziile luate la nivelul Comisiei Europene și ale summiturilor de la Bruxelles determină volumul de fonduri structurale și de coeziune care pot fi utilizate de România pentru modernizarea economiei și susținerea companiilor locale pe termen lung.