Unul dintre reactoarele Centralei Nucleare de la Cernavodă ar putea fi repornit în jurul datei de 15 noiembrie, conform unei declarații făcute de ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță. Această posibilitate este condiționată de menținerea prognozelor actuale privind evoluția debitului Dunării. În prezent, ambele unități de producție ale centralei sunt oprite din cauza nivelului foarte scăzut al apei din fluviul care alimentează sistemul de răcire.
Ministrul a precizat că, deși debitul Dunării a înregistrat o creștere semnificativă în ultimele două săptămâni, situația actuală nu permite încă repornirea reactorului. Dumitru Chisăliță a estimat că un termen de aproximativ două săptămâni ar putea fi unul realist pentru reluarea activității. Totuși, acesta a avertizat că orice modificare a prognozelor meteorologice sau hidrologice ar putea devansa sau, dimpotrivă, întârzia procesul de pornire a unității.
Situația actuală a centralei a fost cauzată de oprirea controlată a Unitatea 1 pe 28 iulie și a Unitatea 2 pe 13 august. Aceste decizii au fost luate direct din cauza deficitului de apă de la nivelul Dunării. În perioada de funcționare normală, centrala de la Cernavodă joacă un rol critic în economia țării, asigurând aproximativ 20% din totalul energiei electrice produse pentru Sistemul Energetic Național.
Măsurile hidrotehnice care au fost analizate începând cu perioada verii pentru a suplimenta apa la gurile de aspirație ale sistemului de răcire nu au oferit rezultatele scontate. Dumitru Chisăliță a descris situația spunând că „oarecum lucrurile au înghețat”. Printre soluțiile tehnice discutate pentru a asigura alimentarea cu apă a centralei se numără și devierea unei părți din apa Dunării către brațul Bala.
Pentru a evalua direct starea infrastructurii și impactul deficitului de apă, ministrul Energiei a anunțat că va efectua o vizită la Cernavodă în această săptămână. Această deplasare la fața locului este necesară pentru a vedea situația reală a sistemului de răcire. Decizia finală privind momentul exact al repornirii va depinde de stabilitatea debitului de apă și de eficacitatea măsurilor de gestionare a resurselor hidrice.
Centrala nucleară de la Cernavodă reprezintă un pilon strategic pentru stabilitatea energetică a României, oferind o bază de producție constantă. Capacitatea de a produce aproximativ o cincime din energia electrică națională face ca orice întrerupere a funcționării unităților de la Cernavodă să aibă implicații directe asupra echilibrului energetic și asupra costurilor de producție în cadrul Sistemului Energetic Național.