Discuțiile privind modul de impozitare a persoanelor cu averi foarte mari sunt pe agenda autorităților europene și naționale. În contextul creșterii averii private în Uniunea Europeană, care s-a concentrat în ultimele trei decenii în rândul celor cu venituri mari, se pune problema eficienței colectării impozitelor. Un studiu al Comisiei Europene din aprilie 2026 analizează diverse forme de taxare, evidențiind faptul că, în majoritatea statelor membre, taxele pe avere nu generează venituri fiscale semnificative.
Problema principală identificată în cadrul Uniunii Europene este constatări privind pragurile ridicate și existența unor facilități sau scutiri care restrâng baza de impozitare. Studiul subliniază că eficiența controlului fiscal depinde direct de accesul autorităților la informații despre active și de utilizarea instrumentelor digitale. Raportările furnizate de terți, schimbul automat de informații și existența unor structuri specializate sunt elemente esențiale pentru o colectare mai bună a impozitelor în cadrul statelor membre.
La nivelul Parlamentului European, europarlamentarii și membrii parlamentelor naționale au discutat, la 12 octombrie 2026, posibile abordări pentru taxarea persoanelor cu averi foarte mari. Dezbaterile au vizat dificultățile de identificare și evaluare a activelor deținute în mai multe jurisdicții, precum și mobilitatea capitalului. De asemenea, s-au discutat implicațiile taxelor de exit și necesitatea cooperării internaționale, procesul contribuind la lucrările Subcomisiei pentru chestiuni fiscale (FISC) pentru elaborarea unui raport propriu.
În România, persoanele cu averi mari sunt monitorizate de o structură specializată din cadrul ANAF, numită Direcția Generală Control Venituri Persoane Fizice (DGCVPF). Această unitate vizează persoanele rezidente fiscal în România care dețin o avere estimată de peste 25 de milioane euro. Activitatea DGCVPF cuprinde verificări documentare pentru situații fiscale punctuale, dar și verificări ale situației fiscale personale, analizând concordanța dintre veniturile declarate, patrimoniul deținut și situația fiscală generală a contribuabilului.
Datele recente publicate de ANAF arată o activitate intensă de monitorizare în primul semestru al anului 2026. În această perioadă, autoritățile au analizat date aferente perioadei 2020-2024 pentru a identifica riscurile de neconformare la declararea veniturilor impozabile. Rezultatele acestor analize au dus la transmiterea a 313 notificări de conformare, inclusiv către persoane fizice cu averi mari, în timp ce pentru 571 de persoane fizice au fost deja planificate acțiuni de control.
Evoluția regimurilor fiscale la nivel european reflectă o încercare de a echilibra distribuția averii, în condițiile în care bogăția privată a crescut semnificativ în ultimele decenii. În cadrul Uniunii Europene, statele membre caută constant metode de a îmbunătăți colectarea veniturilor fără a afecta mobilitatea capitalului. Această tendință de consolidare a controlului fiscal este susținută de digitalizarea administrațiilor și de nevoia de transparență a activelor deținute de persoanele cu patrimonii deosebite.