Ministrul interimar al Agriculturii, Tánczos Barna, a avertizat luni, 19 octombrie, că creșterea costurilor la combustibil și energie pune o presiune critică pe fermieri. În cadrul prezentării bilanțului pentru ultimele șase luni de mandat, acesta a subliniat că prețul motorinei de 11 lei nu reprezintă o cheltuială sustenabilă pentru sectorul agricol. Tánczos Barna a avertizat că lipsa sprijinului statului poate duce la pierderi majore în zootehnie și la probleme serioase pentru mulți producători.
Impactul costurilor ridicate este resimțit cel mai puternic în creșterea porcilor și în sectorul avicol, din cauza prețurilor la electricitate și gaze. Ministrul a precizat că aceste două sectoare riscă să își piardă competitivitatea pe piețele externe dacă nu se adoptă măsuri rapide de limitare a efectelor scumpirilor. Tánczos Barna a insistat pe necesitatea unei intervenții imediate a statului pentru a proteja aceste ramuri vitale ale agriculturii, care se confruntă cu probleme independente de activitatea lor.
Pe lângă criza costurilor, Tánczos Barna a descris perioada de șase luni ca fiind una de conducere cu puteri limitate. Una dintre principalele provocări a fost finalizarea plăților către fermieri, deoarece unele componente informatice ale sistemului APIA nu erau complet funcționale. Aceste sisteme, necesare inclusiv pentru calcularea sancțiunilor aferente anului 2025, sunt în curs de dezvoltare, iar plățile restante pentru campania 2025 ar urma să fie soluționate în următoarele săptămâni.
În ceea ce privește investițiile, ministrul a menționat că AFIR a lansat apeluri pentru depunerea proiectelor în valoare de peste 1,2 miliarde de euro. De asemenea, a subliniat că s-au îndeplinit la termen angajamentele din Planul Național de Redresare și Reziliență care aparțin ministerului. Tánczos Barna a susținut totodată că fondurile pentru agricultură trebuie să rămână sub administrarea Ministerului Agriculturii, chiar dacă s-ar decide unirea agențiilor de plăți APIA și AFIR.
Pentru protecția împotriva secetei, ministrul propune o schemă nouă pentru anul viitor, care să combine contribuția de 3% reținută de APIA cu asigurări suplimentare. Scopul este ca acoperirea riscului de secetă să ajungă la un nivel de 80–90%, oferind fermierilor predictibilitate. El a criticat sistemul actual, în care despăgubirile sunt condiționate de disponibilitatea fondurilor de la bugetul de stat, cerând soluții mai stabile pentru producători.
Sectorul agricol din România operează într-un cadru economic marcat de fluctuații ale prețurilor la resursele de bază. Deciziile privind subvențiile și gestionarea fondurilor europene, precum cele prin Planul Național de Redresare și Reziliență, sunt esențiale pentru menținerea stabilității producției alimentare și a competitivității fermierilor locali pe piața internă și externă.