Un nou studiu realizat de Frappe Digital pentru Raiffeisen Bank România relevă faptul că majoritatea persoanelor cu venituri ridicate din țară nu posedă un plan financiar bine stabilit. Conform datelor, 9 din 10 respondenți nu au o strategie de investiții bine definită, deși există o dorință clară de a utiliza mai eficient resursele financiare disponibile. Această lipsă de planificare indică o problemă de structură în modul în care acești cetățeni își gestionează economiile.
Analiza a fost efectuată pe un eșantion reprezentativ de persoane fizice care încasează venituri de minimum 10.000 de lei pe lună. Rezultatele arată că, în cazul în care acești indivizi ar primi suma de 100.000 de euro, majoritatea ar opta pentru forme de economisire sau investiții. Mai exact, 28% dintre participanți ar direcționa banii către acțiuni sau fonduri mutuale, în timp ce 23% ar prefera un depozit bancar sau un cont de economii, iar 7% ar păstra banii în contul curent.
Lipsa unei strategii este influențată de diverse obstacole, printre care riscul de pierdere a capitalului ocupă prima poziție, fiind menționat de 39% dintre respondenți. Alte dificultăți identificate includ resursele financiare insuficiente, menționate de 29% din eșantion, și faptul că 18% dintre participanți declară că nu știu de unde să înceapă procesul de investiție. De asemenea, 28% dintre cei consultați au subliniat importanța unui portofoliu diversificat pentru a reduce expunerea la riscuri.
Mihail Ion, Vicepreședinte Retail și Membru al Directoratului Raiffeisen Bank România, explică faptul că există un decalaj între intenția de a investi și planificarea propriu-zisă. Acesta subliniază că românii cu venituri mari sunt tot mai interesați să își pună banii la lucru, însă trebuie să treacă de la decizii punctuale la o abordare structurată. Această tranziție trebuie să țină cont de obiectivele personale, de orizontul de timp și de nivelul de risc pe care fiecare investitor este dispus să îl asume.
Obiectivele financiare principale ale acestui grup de cetățeni vizează independența financiară, inclusiv posibilitatea unei pensionări anticipate, urmată de protejarea economiilor împotriva inflației și creșterea capitalului pe termen lung. În cazul unei scăderi a valorii investițiilor cu 10% într-un interval scurt, majoritatea adoptă o poziție prudentă. 36% dintre respondenți ar continua să investească conform planului, 27% ar investi sume suplimentare, în timp ce doar 6% ar opta pentru vânzarea unor părți sau a tuturor activelor.
Gestionarea activelor financiare și participarea la piețele de capital reprezintă elemente esențiale pentru creșterea patrimoniului personal în economiile moderne. În contextul actual, deciziile de investiții sunt influențate de capacitatea de a înțelege produsele financiare și de a construi un plan coerent. Educația financiară rămâne un factor critic pentru trecerea de la simpla economisire la o strategie de investiții care să permită atingerea unor obiective măsurabile pe termen lung.