Modul de lucru în cadrul companiilor din România trece printr-o transformare semnificativă, pe măsură ce tehnologia devine un partener de zi cu zi. Conform studiului MKOR „AI Adoption Report România 2026”, un angajat din România apelează tot mai des la instrumente de inteligență artificială atunci când întâmpină dificultăți profesionale. Datele arată că 22% dintre respondenți aleg să întrebe un AI drept primă soluție, depășind astfel recomandările către colegii de echipă sau managerii direcți.
În ceea ce privește ierarhia preferințelor pentru rezolvarea problemelor, asistenții AI conduc clasamentul cu 22%, fiind urmați de resursele interne ale organizației, care sunt utilizate de 19% dintre angajați. Colegii de același nivel, managerii direcți și căutările pe internet ocupă fiecare poziția următoare cu câte 16%. Doar 9% dintre lucrătorii din România încearcă să rezolve sarcinile prin metoda proprie de încercare și eroare, fără a solicita ajutor extern sau tehnologic.
Utilizarea inteligenței artificiale este motivată în principal de dorința de eficiență și de nevoia de a evita sarcinile repetitive. Pentru 39% dintre cei care folosesc aceste instrumente, AI-ul servește la eliminarea activităților plictisitoare, în timp ce un alt segment de 39% îl vede ca pe un avantaj competitiv față de alți profesioniști. Totodată, 31% consideră că utilizarea tehnologiei este o necesitate pentru a rămâne relevanți pe piața muncii, în timp ce doar 4% resimt stres sau anxietate.
Impactul asupra carierei este perceput ca fiind mai mare pentru persoanele aflate la început de drum. Aproximativ 36% dintre angajați estimează că oportunitățile de angajare pentru cei cu maximum 2 ani de experiență vor scădea cel mai mult din cauza automatizării. Totuși, există și un efect de accelerare a performanței, deoarece 15% dintre respondenți observă că juniorii devin productivi mai rapid datorită asistenței oferite de inteligența artificială în procesul de învățare.
Cori Cimpoca, fondatoarea MKOR, avertizează că managementul trebuie să decidă dacă integrează AI-ul într-o strategie oficială sau îl lasă să se dezvolte fără control. Ea subliniază riscul de a reduce posturile de început de carieră pentru economisire, deoarece juniorii de astăzi reprezintă viitorii seniori. Dacă firmele renunță la aceste poziții, pot apărea pe termen lung lipsă de oameni capabili să gestioneze proiecte complexe, care necesită experiență practică acumulată.
În contextul transformărilor digitale, angajații își orientează atenția către competențele care rămân greu de automatizat de către mașini. Gândirea critică și verificarea muncii realizate de AI sunt considerate cele mai valoroase abilități de către 21% dintre respondenți, urmate de adaptabilitate și specializarea în domenii practice. Deși tehnologia avansează rapid, miza profesională rămâne ancorată în calitățile umane, precum empatia, negocierea sau leadershipul, care ocupă locuri de top în prioritățile viitorului.