Un nou studiu realizat de Cult Market Research pentru BCR relevă un paradox semnificativ în ceea ce privește alfabetizarea financiară a populației din România. Rezultatele indică faptul că nivelul de încredere în propriile capacități nu corespunde întotdeauna cu performanța obținută la testele de evaluare. În timp ce tinerii manifestă un optimism ridicat, rezultatele lor practice sunt modeste, în contrast cu segmentul de vârstă matur care este mai prudent, dar mai bine informat.
Generația de vârstă între 18 și 34 de ani, care cuprinde Gen Z și mileniali tineri, prezintă cele mai mari niveluri de încredere. Aproximativ 56% dintre acești tineri susțin că dețin cunoștințe financiare bune sau foarte bune, însă realitatea testelor este diferită. Doar 1 din 10 respondenți din această categorie a reușit să răspundă corect la cel puțin 10 din cele 12 întrebări ale evaluării, obținând un scor mediu de 7,2.
În ceea ce privește segmentul de 50-64 de ani, situația este inversă, deoarece acești participanți sunt mult mai rezervați în autoevaluare. Doar 24% își apreciază cunoștințele ca fiind bune sau foarte bune, însă ei obțin cele mai performante rezultate din întreg studiul. Aceștia au un scor mediu de 8,4 din 12, iar 35% dintre ei au atins pragul de minimum 10 răspunsuri corecte, un rezultat de trei ori și jumătate mai mare decât cel al tinerilor.
Segmentul de vârstă intermediară, reprezentat de persoanele de 35-49 de ani, se situează între cele două extreme. Aceștia obțin un scor mediu de 7,3 din 12 și unul din trei respondenți afirmă că se pricepe la subiectele financiare. Totuși, acest grup arată o scădere a confortului în utilizarea serviciilor digitale, cu doar 68% dintre ei folosind cu ușurință aplicațiile bancare sau plățile mobile, față de 89% în rândul celor mai tineri.
Evaluarea a evidențiat dificultăți majore în înțelegerea unor concepte economice fundamentale la nivelul întregii populații. Doar 47% dintre români înțeleg modul în care inflația afectează puterea de cumpărare, iar doar 48% cunosc funcționarea dobânzii compuse. Cel mai critic punct identificat rămâne legătura dintre dobânzi și obligațiuni, un concept pe care doar 15% dintre participanți l-au reușit, subliniind nevoia de educație financiară continuă.
Această cercetare face parte din Naționala de EduFin, o inițiativă prin care BCR urmărește creșterea nivelului de alfabetizare financiară în România. Obiectivul declarat este îmbunătățirea poziției țării la nivel european, deoarece România se află în prezent pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește cunoștințele financiare. Studiul a fost realizat pe un eșantion de 500 de respondenți din mediul urban.