Statul român a înregistrat o scădere a încasărilor din taxele aplicate jocurilor de noroc cu 750 de milioane de lei față de prognozele inițiale. Diferența a fost scoasă la lumină de Ministerul Finanțelor în cadrul proiectului primei rectificări bugetare, publicat joi. Această scădere de venituri apare în contextul modificărilor legislative care au afectat modul în care operatorii de jocuri de noroc își desfășoară activitatea pe teritoriul țării.
Cauza principală a acestui deficit este adoptarea Ordonanței de urgență nr. 7/2026, emisă în luna februarie. Această nouă legislație a impus obligația obținerii unei autorizații locale pentru activitățile desfășurate în spații fizice, pe lângă licențele eliberate de Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc. Astfel, consiliile locale au primit puterea de a decide dacă permit, impun condiții sau interzic complet funcționarea sălilor de jocuri pe teritoriul lor.
Implementarea noilor reguli a fost îngreunată de faptul că majoritatea administrațiilor locale nu au adoptat încă hotărârile necesare. Din aproximativ 3.100 de unități administrativ-teritoriale, doar 90 au stabilit reguli în acest domeniu, dintre care 35 au decis interzicerea jocurilor. Această situație a dus la o scădere a sumelor datorate pentru autorizarea aparatelor de tip slot-machine, care au coborât de la 485 de milioane de lei în perioada februarie-mai 2025 la 300 de milioane de lei în aceeași perioadă din 2026.
Datele furnizate de Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc la 30 octombrie 2026 arată o scădere drastică a numărului de aparate în funcțiune. Dintr-un total de 61.721 de mijloace de joc înregistrate, doar 22.412 sunt utilizate efectiv de operatori. În acest context, păcănelele rămân cele mai numeroase aparate în exploatare, cu un total de 19.297 de unități de tip slot-machine, în timp ce restul aparatelor au fost scoase din funcțiune, vândute sau casate.
Minusul de 750 de milioane de lei din sectorul jocurilor de noroc face parte dintr-o scădere mai amplă a veniturilor bugetare. Ministerul Finanțelor a raportat deficite și la accize, cu 3,68 miliarde de lei, și la veniturile nefiscale, cu 1,87 miliarde de lei. Totodată, se estimează că statul va primi cu 4,58 miliarde de lei mai puțin de la Uniunea Europeană pentru decontarea proiectelor, ceea ce contribuie la reducerea estimării veniturilor bugetului general consolidat.
Evoluția acestor încasări reflectă impactul direct al reglementărilor administrative asupra fluxului de numerar către bugetul de stat. În procesul de rectificare bugetară, Ministerul Finanțelor a redus cu aproximativ 4,7 miliarde de lei estimarea veniturilor totale. În urma acestor ajustări, deficitul bugetar este estimat la 130,3 miliarde de lei, o sumă care reprezintă echivalentul a 6,2% din PIB.