Agenția de evaluare financiară Standard & Poor's a confirmat vineri ratingul suveran al României la nivelul BBB-/A-3, ceea ce menține țara în categoria investment grade. Totuși, instituția a decis să mențină perspectiva negativă asupra acestui rating, reflectând îngrijorările privind riscurile de implementare ale consolidării finanțelor publice. Decizia agenției subliniază sensibilitatea României la schimbările de încredere ale investitorilor, având în vedere necesitățile semnificative de finanțare externă și nivelul ridicat al deținerilor de datorie guvernamentală de către nerezidenți.
Standard & Poor's avertizează că o retrogradare ar putea apărea dacă procesul de formare a guvernului, declanșat după prăbușirea Coaliției în mai 2026, va împiedica reducerea deficitului fiscal în perioada 2027-2028. Un eșec în implementarea unor politici credibile ar putea duce la deteriorarea încrederii investitorilor și la majorarea costurilor de finanțare. De asemenea, presiunile externe, precum dificultățile de pe piața energiei care pot perturba așteptările inflaționiste, reprezintă un alt factor care ar putea determina agenția să ia în considerare o scădere a ratingului.
În ceea ce privește evoluția bugetară, S&P estimează un deficit general guvernamental de 6,25% din PIB pe acest an, o scădere față de 7,9% din PIB în 2025 și 9,3% din PIB în 2024. Agenția prevede că deficitul va ajunge la 5,8% din PIB în 2027 și 5% în 2028, însă datoria generală guvernamentală netă va crește de la 52% din PIB la finalul lui 2025 până la 60% din PIB în 2027. Această evoluție este influențată de necesitatea de a gestiona un fond de salarii în sectorul public care reprezintă aproape 25% din cheltuielile anului 2025.
Un punct de sprijin pentru economia română rămâne absorbția fondurilor europene, ratele de utilizare a RRF depășind 90% pentru granturi și 95% pentru împrumuturi. S&P estimează că intrările de fonduri europene vor fi de aproximativ 3,5% din PIB în 2026, oferind răgaz fiscal pentru investiții publice. Totuși, paralizia legislativă a costat deja România 750 milioane euro în granturi RRF din cauza eșecului de a adopta legea salarizării unitare. Lipsa de vizibilitate privind majorările salariale reprezintă un risc major în perspectiva alegerilor din 2028.
Pentru o revizuire pozitivă a perspectivei la „stabilă”, S&P consideră că este necesară reducerea deficitelor externe și fiscale și oprirea erodării bilanțurilor guvernamentale. Acest scenariu depinde de un plan politic credibil pe termen mediu, susținut de un consens politic amplu și de o redresare a creșterii economice. În prezent, agenția anticipează o contractare a economiei cu 0,5% în 2026, urmată de o redresare a PIB-ului la 2,25% în 2027, susținută de impulsul fiscal și de redresarea consumului privat.
În contextul actual, România se află într-o poziție de monitorizare atentă, având perspectiva „negativă” asociată ratingului suveran de către toate cele trei mari agenții de evaluare: S&P Global Ratings, Moody’s și Fitch. Această situație pune țara la un pas de a ajunge în categoria „junk”, o clasă de rating nerecomandată pentru investiții. Menținerea gradului de investiție depinde critic de capacitatea autorităților de a respecta traiectoria de reducere a deficitului convenită cu Uniunea Europeană.