Reprezentanții agenției S&P Global Ratings se află în prezent la București pentru a efectua evaluarea ratingului suveran al României. Decizia oficială privind noul calificativ al țării este programată pentru data de 2 octombrie. Această evaluare are loc într-un moment delicat, marcat de încercările de reducere a deficitului bugetar și de prelungirea instabilității politice, România fiind condusă de peste patru luni de un guvern interimar, după demiterea Cabinetului Bolojan prin moțiune de cenzură în luna mai.
Miza principală a acestei evaluări este menținerea României în categoria recomandată investițiilor. În prezent, S&P acordă țării calificativul BBB-, care reprezintă ultima treaptă din categoria de investiții, având o perspectivă negativă. O eventuală retrogradare cu o singură treaptă ar plasa România în categoria speculativă, cunoscută sub denumirea de „junk”. Alte două agenții internaționale, Fitch și Moody's, au menținut în acest an țara în categoria recomandată investițiilor, evaluând România la BBB- și Baa3, ambele având perspectivă negativă.
Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, susține că execuția bugetară și continuitatea consolidării fiscale sunt argumentele centrale ale României. Conform acestuia, ajustarea se reflectă în structura bugetului, demonstrând capacitatea de a controla cheltuielile și de a proteja investițiile finanțate din fonduri europene. Pentru primele șapte luni ale anului, deficitul bugetar a fost de 48,08 miliarde de lei, adică 2,34% din PIB, o scădere semnificativă față de 76,44 miliarde de lei, respectiv 3,99% din PIB, înregistrat în aceeași perioadă a anului trecut.
Consultantul economic Adrian Negrescu estimează că există șanse de 70% pentru menținerea ratingului, datorită îmbunătățirii deficitului bugetar. Totuși, acesta avertizează că haosul politic și incertitudinea economică reprezintă riscuri majore. În acest context, cursul euro a atins un maxim istoric de 5,2788 lei, iar randamentul titlurilor de stat cu scadență la zece ani a urcat la 7,69%. O retrogradare la categoria „junk” ar putea compromite capacitatea statului de a se împrumuta pe piețele externe, afectând finanțarea pensiilor și a salariilor.
Alexandru Nazare a subliniat că menținerea ratingului de investiții este esențială pentru condițiile de finanțare și încrederea investitorilor. Pentru a evita creșterea costurilor de finanțare, Guvernul trebuie să asigure disciplina cheltuielilor și să construiască un buget credibil pentru anul 2027. Strategia Ministerului Finanțelor vizează limitarea cheltuielilor rigide și valorificarea fondurilor europene pentru susținerea creșterii economice, evitând astfel transformarea progresului fiscal într-o relaxare prematură a politicii de consolidare a bugetului de stat.
S&P evaluează bonitatea unui stat prin analiza situației instituționale, a economiei, a poziției externe, a situației fiscale și a politicii monetare. La ultima evaluare din aprilie, componentele fiscale au primit cele mai slabe scoruri, fiind evaluate cu 5 pe o scară de la 1 la 6. Agenția a avertizat anterior că o retrogradare ar putea apărea dacă procesul de consolidare fiscală nu respectă estimările de scădere a deficitului la 6,5% din PIB în 2026 și la 5,5% în 2027.