Secretarul de stat în Ministerul Energiei, Cristian Bușoi, a declarat că România are nevoie de redeschiderea cât mai urgentă a reactoarelor 1 și 2 de la Cernavodă. Această necesitate urgentă apare deoarece prelungirea închiderii celor două unități nucleare generează o presiune semnificativă asupra Sistemului Energetic Național. Situația actuală creează probleme de adecvare a furnizării de energie, în special în timpul orelor de seară, când cererea este mai ridicată.
Demnitarul a precizat că, deși până în acest moment România a reușit să treacă perioadele dificile fără a impune limitări consumatorilor industriali mari, echilibrul este unul fragil. Cristian Bușoi a menționat că piața regională pare stabilă, însă există riscuri legate de lucrările de mentenanță din regiune. De asemenea, marile economii din Vest pot genera o presiune prin cereri excepționale, așa cum s-a întâmplat în septembrie, când s-au suprapus lucrările la centralele din Franța cu cele de la interconectoare.
Cristian Bușoi a explicat că nu poate anunța un moment precis pentru repornirea reactoarelor din cauza rezervelor experților de la Nuclearelectrica, Apele Române și ANM. Prognozele acestora au fost infirmate de realitatea secetei, care a durat mai mult decât se anticipa. Mai mult, secretarul de stat a subliniat importanța de a nu comunica momentele exacte de repornire pentru a evita speculațiile în piață, care ar putea influența deciziile furnizorilor, traderilor sau ale marilor producători de energie.
Decizia finală privind momentul repornirii va aparține exclusiv specialiștilor, care au independență totală în proces. Aceștia trebuie să determine momentul în care echipamentele pot funcționa în siguranță. Cristian Bușoi a adăugat că, deși prognozele indică o creștere, România este încă departe de nivelul minim necesar pentru a permite redeschiderea reactoarelor. Ministerul Energiei urmărește o strategie de decarbonizare prin investiții în regenerabile, solar, vânt și stocare, susținută de fonduri europene.
Pe lângă dezvoltarea capacităților de producție, o prioritate majoră este creșterea capacității grid-ului, respectiv a sistemelor de transport și distribuție a electricității. Cristian Bușoi a menționat că gazul natural rămâne un element important, care trebuie utilizat atât pentru electricitate, cât și pentru aplicații industriale în România. În acest context, proiectul Neptun Deep și inițiativele Romgaz sunt menționate ca elemente care vor pune în valoare resursele naționale de gaz.
Evoluția sectorului energetic este strâns legată de cadrul de finanțare european, precum Fondul de Modernizare sau PNRR, care direcționează investițiile către sustenabilitate. România se concentrează pe digitalizarea și protecția cyber pentru a gestiona riscurile aduse de Inteligența Artificială. Aceste decizii strategice, luate în cadrul Uniunii Europene, vizează întărirea independenței energetice a țării și a întregii regiuni, asigurând în același timp o infrastructură modernă și rezilientă în fața provocărilor economice.