Sectorul energetic din România traversează o perioadă de transformări structurale semnificative, conform datelor provizorii publicate de Institutul Național de Statistică (INS). În primele opt luni ale anului 2026, resursele de energie primară au înregistrat o scădere de 6,3%, totalizând 20,94 milioane de tone echivalent petrol (tep). Această evoluție coincide cu o reducere de 4% a consumului final de energie electrică în țară, reflectând schimbări în modul în care energia este utilizată și produsă.
Producția de energie solară a reprezentat motorul principal al creșterii în sectorul electricității, înregistrând un avans de aproape 48%. Centralele solare fotovoltaice au generat 5.168,3 milioane kWh, ceea ce reprezintă cu 1.673,7 milioane kWh mai mult față de perioada similară din 2025. Această performanță a susținut creșterea producției interne de electricitate, care a ajuns la 34.341,6 milioane kWh, un nivel cu 3,1% mai mare decât cel înregistrat în anul precedent.
În contrast cu succesul energiei regenerabile, producția de energie nucleară a suferit o scădere majoră de 21,5%. Cantitatea de energie produsă de centralele nuclearoelectrice a coborât la 5.558 milioane kWh, o reducere de 1.525,8 milioane kWh față de perioada ianuarie-august 2025. Totodată, și termocentralele au înregistrat un declin, cu o producție de 10.338,2 milioane kWh, ceea ce înseamnă un nivel cu 5,1% mai scăzut decât cel de anul trecut.
Alte surse de energie au avut evoluții mixte, în timp ce resursele de țiței au scăzut drastic. Resursele totale de țiței au ajuns la 6,05 milioane tep, în scădere cu 21,1% față de 2025, în timp ce importurile de țiței s-au redus cu 25%, la 4,49 milioane tep. În schimb, resursele de gaze naturale utilizabile au crescut cu 2,7%, ajungând la 7,10 milioane tep, impulsionate de importurile de gaze care au urcat cu 10,8%.
Consumul de energie electrică a scăzut atât la nivelul populației, cât și în sectorul economic. Consumul populației a înregistrat o scădere de 11,3%, ajungând la 7.090,1 milioane kWh, în timp ce în economie reducerea a fost de 1,6%, cu un total de 24.714,7 milioane kWh. Un segment care a arătat o scădere accentuată a fost iluminatul public, cu o diminuare de 14,2%, ajungând la un consum de 218,5 milioane kWh.
Evoluția acestor indicatori energetici se încadrează într-un context de ajustări ale resurselor primare și ale modului de abordare a consumului de energie în România. Deși producția solară și cea hidro (care a crescut cu 13,5%) susțin tranziția către surse verzi, scăderile de la nivelul producției nucleare și al resurselor de țiței marchează o schimbare în mixul energetic național raportat de autoritățile statistice.