Mediul de afaceri din România traversează o perioadă de transformare profundă, necesitând trecerea de la un model economic bazat pe consum la unul fondat pe investiții. Această perspectivă a fost abordată în cadrul Conferinței ZF&NNDKP Dialoguri despre România: Evoluții și Perspective, unde specialiștii au analizat tendințele actuale. Expertul Alina Timofti, Partener, NNDKP, Consultanță Fiscală, a subliniat că ritmul actual al creșterii prin consum nu mai poate fi menținut pe termen lung.
Analizele prezentate indică o scădere a numărului de proiecte și o lipsă de predictibilitate care afectează deciziile de investiții. Alina Timofti a menționat că anul 2025 a fost relativ stabil, însă în 2026 se estimează o scădere semnificativă a activității. Această situație este alimentată de modificarea ordonanțelor de pe o zi pe alta și de controalele ANAF desfășurate într-un mod imprevizibil. Instabilitatea politică rămâne, de asemenea, un factor critic pentru decidenți.
Situația investițiilor străine directe arată o fluctuație majoră între anii comparați. Raluca Țintoiu, Deputy CEO & Head of Wholesale Banking, ING România, a explicat că în 2025 s-au înregistrat 7,9 mld. euro investiții străine directe, o creștere de 41% față de anul precedent. Totuși, pentru 2026 se prevede o scădere drastică de 70%, ceea ce ar însemna doar 1,1 mld. euro. Această scădere este parțial explicată prin repatrierile de dividende și procesul de consolidare a capitalului.
Sectorul tehnologic și infrastructura reprezintă alte puncte de vulnerabilitate identificate de participanți. Ionuț Sas, Senior Vice President Finance, Ui Path, a semnalat că investițiile de 1 mld. euro sunt insuficiente pentru un sector precum cel software. El a avertizat că, deși România poate atrage operatori cloud de mari dimensiuni, lipsa unei rețele electrice dezvoltate poate face eforturile inutile. Infrastructura energetică este esențială pentru a alimenta serverele necesare acestor tehnologii.
Perspectivele pentru anul 2027 sunt descrise ca fiind complexe, fiind un an de posibilă stagnare și reașezare. Petru Rușeț, vicepreședinte, Camera de Comerț Germano Română (AHL România), a menționat că România ar putea deveni cel mai mare producător de gaze naturale din Uniunea Europeană începând cu 2027. Pentru a deveni un punct de atracție, țara trebuie să își îmbunătățească planurile în domeniile digital și al inteligenței artificiale, profitând de resursele disponibile.
În contextul economic actual, stabilitatea juridică și predictibilitatea normelor sunt esențiale pentru protecția drepturilor dobândite de investitori. Lipsa de siguranță juridică funcționează ca un cost suplimentar al capitalului, afectând în special proiectele de lungă durată din sectoarele energie și infrastructură. Această incertitudine, combinată cu competiția dură pentru alocarea capitalului în cadrul grupurilor internaționale, poate direcționa investitorii către alte regiuni cu randamente mai atractive.