Gospodăriile din România, Bulgaria și Grecia se confruntă cu o formă de sărăcie care nu este întotdeauna reflectată în statisticile oficiale. Între 30% și 40% dintre familiile din aceste țări alocă peste 10% din veniturile lor pentru acoperirea cheltuielilor cu energia. Această cifră reprezintă pragul la care serviciile esențiale încetează să mai fie un cost normal și devin o povară structurală pentru bugetul de familie.
Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, explică faptul că acest indicator include cheltuielile pentru electricitate, gaze, energie termică și combustibili. În cazul familiilor cu venituri reduse, impactul este și mai sever, facturile putând ajunge să reprezinte între 15% și 20% din bugetul total. Această situație este agravată de nivelul scăzut al veniturilor, de ineficiența sistemelor de încălzire și de izolarea deficitară a locuințelor.
La nivelul Uniunii Europene, estimările AEI indică faptul că aproximativ 17-22% dintre gospodării depășesc acest prag de 10% din venituri. În state precum Spania și Portugalia, proporția este de 20-25%, în timp ce în Finlanda, Danemarca și Luxemburg, riscul scade la 5-10%. Diferențele sunt determinate de nivelul veniturilor, de eficiența energetică a clădirilor și de existența unor sisteme de protecție socială mai robuste.
Dumitru Chisăliță avertizează că această formă de sărăcie „invizibilă” îi obligă pe membrii clasei medii inferioare să renunțe la alte necesități fundamentale. Familiile pot plăti facturile, dar sunt forțate să sacrifice cheltuieli pentru hrană, sănătate sau educație. Pe termen lung, această presiune constantă asupra bugetului poate genera vulnerabilitate economică și tensiuni sociale semnificative în cadrul societății.
Problema nu este cauzată doar de prețul energiei, ci de o combinație de factori precum stocul de locuințe vechi și dependența de combustibili volatili. În Europa Centrală și de Est, multe locuințe construite înainte de 1990 pierd căldura în mod masiv. Subvențiile oferite în perioada 2022-2023 au oferit doar un moment de răgaz, însă Dumitru Chisăliță susține că ele nu rezolvă cauzele structurale ale problemei.
Riscul de sărăcie sau de excluziune socială ar putea crește până la 25% în viitorul apropiat, din cauza inflației și a volatilității prețurilor. Această evoluție poate duce la o fragmentare politică și la creșterea populismului în Europa. În statele din est și sud, unde povara energetică este mai mare, tensiunile sociale pot crește rapid, afectând consensul asupra politicilor externe ale Uniunii Europene.