Românienii economisesc, în medie, 19 ore de muncă pe lună prin utilizarea inteligenței artificiale, ceea ce reprezintă echivalentul a două zile și jumătate de activitate. Conform unui studiu realizat de Mercury Research, România se poziționează printre primele țări din Uniunea Europeană la capitolul timp salvat prin această tehnologie. În ciuda acestui avantaj de productivitate, majoritatea angajaților din țară nu manifestă temeri legate de posibilitatea de a fi disponibilizați din cauza noilor instrumente digitale.
Datele arată că 71,9% dintre angajații români care utilizează inteligența artificială afirmă că nu au nicio teamă de pierderea locului de muncă. Ioan Simu, directorul Mercury Research, explică faptul că managerii și persoanele cu educație superioară sunt cei care folosesc cel mai des aceste tehnologii. Acești profesioniști se simt mai siguri pe pozițiile lor ocupate, deoarece calificarea lor ridicată reduce semnificativ riscul de redundanță sau de înlocuire de către algoritmi.
Pe de altă parte, impactul tehnologiei este mult mai vizibil asupra celor cu sarcini repetitive. Persoanele cu un nivel de educație mai scăzut pot economisi un volum considerabil de ore, deoarece activitățile lor simple pot fi automatizate ușor. Totuși, Dumitru Costin, președintele Blocului Național Sindical, subliniază că economia României este încă una rudimentară, bazată pe industrii cu valoare adăugată mică și un nivel de tehnologizare destul de scăzut. Acest context face ca multe sectoare să fie puțin vulnerabile la automatizare.
Situația diferă semnificativ în alte țări europene, precum Austria sau Franța. În Austria, timpul economisit cu inteligența artificială este de doar sub opt ore pe lună, iar cercetătorul Alexander Zeh menționează că mulți oameni nu realizează încă efectele pe termen lung asupra locurilor de muncă. În Franța, angajații economisesc în medie 20 de ore pe lună, însă există o diviziune clară între angajați și management. În timp ce doar 10% dintre francezi se tem de pierderea jobului, 61% dintre manageri și directori adjuncți sunt îngrijorați de înlocuirea lor.
Domeniile identificate ca fiind cele mai vulnerabile la impactul tehnologiei includ serviciile de comunicare, relațiile cu clienții și sectorul IT. În România, Dumitru Costin menționează că industria de automobile, retailul și justiția ar putea fi primele afectate de această tranziție. Serviciul Lituanian pentru Ocuparea Forței de Muncă avertizează că orice muncă ce constă în acțiuni repetitive efectuate pe ecranul unui computer se află într-o zonă cu risc ridicat, în timp ce creativitatea și abilitățile fizice vor rămâne esențiale.
Implementarea inteligenței artificiale în mediul de lucru reprezintă o schimbare structurală majoră pentru economiile europene. În timp ce unele țări trec printr-o etapă de tranziție marcată de incertitudine, altele încearcă să regleze utilizarea tehnologiei prin negocieri colective. Obiectivul principal al sindicatelor din Europa este ca aceste sisteme să sprijine activitatea umană, fără a fi folosite pentru monitorizarea sau controlul excesiv al angajaților la locul de muncă.