România se poziționează pe primul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește preferința populației pentru criptoactive, conform datelor prezentate de Banca Națională a României. Florian Neagu, directorul Direcției de Stabilitate Financiară din BNR, a detaliat aceste tendințe în cadrul conferinței KRUK Summit of Now – „Traiectoria financiară a deciziilor”. Analiza efectuată pe un eșantion de 21 de țări europene indică un interes masiv pentru acest tip de active digitale în țara noastră.
Estimările citate de reprezentantul BNR sugerează că aproximativ 15% din populația activă din România utilizează plasamente în criptoactive. Valoarea totală a deținerilor acestor active de către cetățenii români ar putea atinge pragul de 12 miliarde de euro. Fenomenul este susținut și de o infrastructură dedicată, România dispunând de aproximativ 170 de ATM-uri pentru criptoactive, un număr care, raportat la populația adultă, este comparabil cu cel din Polonia și Cehia.
Un aspect critic evidențiat de Florian Neagu este discrepanța dintre apetitul pentru investiții și nivelul de educație financiară. România înregistrează un scor de educație financiară între 54 și 55 de puncte din 100, în timp ce Polonia are un scor de 64-65 de puncte. Directorul BNR avertizează că trecerea direct la instrumente volatile, fără o etapă de familiarizare cu instrumentele financiare clasice, poate fi extrem de riscantă pentru investitori.
Pe plan macroeconomic, directorul Direcției de Stabilitate Financiară subliniază că aceste fluxuri de capital au un impact asupra economiei naționale. În loc ca economiile populației să fie mobilizate prin depozite bancare sau investiții pe piața de capital internă, capitalul este direcționat către ecosisteme externe. Florian Neagu a precizat că plasamentele în cripto se duc în afară, ajutând finanțele altor țări, în special a celor din Statele Unite.
În paralel cu aceste tendințe de investiții digitale, profilul financiar al românilor prezintă și alte decalaje semnificative. Aproximativ un sfert din populația țării nu deține un cont bancar, ceea ce indică o limitare a accesului la instrumentele financiare de bază. Această situație contrastează puternic cu entuziasmul pentru activele digitale complexe, evidențiind o fragmentare în modul în care cetățenii interacționează cu sistemul financiar oficial.
Evoluția financiară a populației este un proces complex care implică trecerea prin etape de acumulare a experienței. În contextul în care accesul la serviciile bancare rămâne o provocare pentru o parte dintre români, dezvoltarea economică depinde de capacitatea de a integra economiile în circuitul financiar intern. Mobilizarea acestor resurse prin depozite sau sectorul nebancar este esențială pentru finanțarea activității economice din România.