România se află pe locul cinci în topul european al risipei alimentare, cu o cantitate anuală de 3,4 milioane de tone de mâncare aruncate. Această problemă coincide cu o situație socială dificilă, deoarece datele Eurostat indică faptul că aproximativ 28% din populația țării nu își permite o masă decentă. Pentru a combate acest dezechilibru, diverse programe și inițiative încearcă să redistribuie alimentele către persoanele aflate în dificultate financiară sau cu probleme de sănătate.
Banca de Alimente din Sectorul 6 oferă zilnic două mese calde pentru 600 de cetățeni care traversează perioade de vulnerabilitate. Beneficiarii includ persoane cu afecțiuni medicale sau persoane imobilizate la pat, pentru care mâncarea este livrată de echipa Glovo. Un exemplu de beneficiar este pensionarul Petre Mircea, care a menționat că ajutorul primește o economie de aproximativ 600 de lei pe lună la capitolul medicamente, având un venit de 1.900 de lei.
Activitatea de colectare și distribuție este susținută de numeroși parteneri, printre care se numără Carrefour, Mega Image, Danone și Aqua Carpatica. Ovidiu Rusu, director al Băncii de Alimente, explică faptul că donatorii trimit liste cu produse și cantități, pe care instituția le integrează în meniuri sau pachete de weekend. Între începutul anului 2025 și luna mai 2026, organizația a primit 849 de tone de alimente, reușind să livreze 155.000 de porții de mâncare.
La nivelul Uniunii Europene, risipa alimentară reprezintă o problemă majoră, cu 60 de milioane de tone de alimente aruncate anual, ceea ce înseamnă o medie de 130 de kilograme pe cap de locuitor. România depășește media europeană, atingând 181 de kilograme de deșeuri alimentare pe persoană. În fața acestor cifre, Uniunea Europeană a stabilit obiective stricte de reducere a deșeurilor în sectorul prelucrării și al comerțului cu amănuntul, măsuri care trebuie implementate până în 2027.
În România, operatorii economici din sectorul alimentar au obligația de a implementa măsuri precum vânzarea cu preț redus a produselor care expiră curând sau donarea acestora. Din 2024, companiile trebuie să aplice cel puțin două dintre cele 10 măsuri disponibile, sub sancțiunea unor amenzi care variază între 10.000 și 40.000 de lei. Totuși, experții precum Cami Gui subliniază că, deși legislația este bună, lipsa unor norme și a unor mecanisme de control eficiente reprezintă un obstacol în combaterea risipei.
Sectorul comerțului cu amănuntul contribuie semnificativ la acest fenomen, fiind responsabil pentru aproximativ 8% din cantitatea totală de mâncare aruncată la nivelul UE. Hipermarketuri precum Lidl, Kaufland și Carrefour aplică reduceri de preț pentru produsele cu termen de valabilitate scurt, ajungând până la 90% în cazul Kaufland. De asemenea, aceste lanțuri de magazine donează alimente către ONG-uri care hrănesc animale, precum Asociația „Milioane de Prieteni” din Brașov, care gestionează sanctuarul de urși „Libearty”.