România a început să importe gaze naturale din Ungaria pentru a asigura necesarul consumului intern și pentru a continua procesul de injecție în depozitele subterane. Un volum de 0,6 milioane metri cubi intră în țară astăzi prin punctul Szeged/Arad. Această schimbare de flux este necesară pentru pregătirea sezonului rece, având în vedere că principalele rute de aprovizionare au fost temporar modificate.
Situația actuală a importurilor este influențată de lucrări de infrastructură desfășurate în Bulgaria. Principala rută de aprovizionare este afectată deoarece bulgarii execută lucrări la conducta care transportă gazele în amonte, cu scopul de a mări capacitatea de la 5 la 10 miliarde mc anual. Sterian a precizat că aceste lucrări implică anumite cuplări și că situația va persista pe tot parcursul acestei săptămâni.
În prezent, importurile de gaze destinate pieței interne au fost suspendate, însă Transgaz asigură în continuare tranzitul a 2,4 milioane de mc pentru Republica Moldova. Acest flux intră din Bulgaria, prin punctul Ruse/Giurgiu, și iese ulterior prin Iași/Ungheni. Din cauza lipsei de gaze pentru consumul propriu, nivelul de stocare în depozitele din România a suferit o scădere semnificativă în perioada recentă.
Săptămâta trecută, cantitatea injectată în subteran era de 12-13 milioane mc, însă cifra a scăzut la puțin peste 5 milioane mc. În ciuda acestei scăderi, depozitele românești sunt pline la 80% din capacitate, cu cinci săptămâni înainte de începerea oficială a sezonului rece. Acest grad de umplere este superior mediei europene, care se situează la un nivel de 70%.
Contextul european al stocurilor de gaze variază considerabil de la o țară la alta, după ce Comisia Europeană a renunțat la directiva de umplere obligatorie la 90%. În timp ce Polonia a ajuns la 100% capacitate, iar Italia și Franța stau bine, Germania prezintă dificultăți. Cea mai mare economie și cel mai mare consumator de gaze din Europa are un grad de umplere de doar 56%.
Gestionarea stocurilor de energie rămâne un subiect critic pentru stabilitatea economică a continentului. În contextul în care diverse țări europene își adaptează strategiile de aprovizionare, securitatea energetică depinde de capacitatea de stocare și de integritatea rutelor de tranzit. România urmărește menținerea unui nivel de siguranță peste media UE pentru a face față cererii de iarnă.