Agenția S&P Global Ratings urmează să publice vineri noua evaluare a ratingului suveran al României, un moment critic pentru stabilitatea financiară a țării. România se află în prezent pe ultima treaptă recomandată investițiilor, iar o decizie negativă ar putea declasa statul în categoria speculativă, cunoscută sub denumirea de „junk”. Riscurile principale includ criza politică, creșterea dobânzilor, o economie aproape stagnantă și existența unor dezechilibre externe semnificative.
Reducerea deficitului bugetar reprezintă principalul argument în favoarea menținerii ratingului actual. În primele opt luni ale anului, deficitul a coborât la 59,42 miliarde de lei, adică 2,89% din PIB, comparativ cu 86,36 miliarde de lei, respectiv 4,51% din PIB, în aceeași perioadă a anului 2025. Veniturile statului au înregistrat o creștere de 11,4%, însumând aproape 48 de miliarde de lei, în timp ce cheltuielile au crescut cu 4,2%, adică aproximativ 21 de miliarde de lei față de anul trecut.
Economistul Adrian Codîrlașu, președintele CFA România, subliniază importanța acestei evaluări deoarece S&P deține cea mai mare cotă de piață dintre agențiile de rating. „S&P este agenția de rating cu cea mai mare cotă de piață. Este cea mai urmărită și acordă cele mai multe ratinguri dintre toate cele trei. De asta este importantă. Dacă un investitor ar alege să se uite la o singură agenție, la S&P s-ar uita, pentru că este cea mai mare dintre toate”, explică acesta.
Totuși, profesorul de economie Cristian Păun avertizează că ajustarea fiscală s-a bazat pe creșterea taxelor, precum majorarea cotei de TVA de la 19% la 21%, și nu pe reducerea cheltuielilor. El menționează că economia este aproape stagnantă și că deficitul ar putea crește dacă colectarea veniturilor scade. De asemenea, cheltuielile cu dobânzile au ajuns la 42,05 miliarde de lei în primele opt luni din 2026, crescând cu 26,7% față de perioada precedentă.
Instabilitatea politică actuală, marcată de respingerea Guvernului Mureșan în Parlament cu doar 182 de voturi, adaugă un strat suplimentar de incertitudine. Agențiile de rating monitorizează modul în care această criză poate întârzia adoptarea bugetului pentru 2027 sau implementarea reformelor necesare. Adrian Codîrlașu avertizează că progresul fiscal poate fi ușor reversibil dacă noul Executiv nu va menține un control strict asupra cheltuielilor publice, riscând pierderea încrederii investitorilor.
O retrogradare în categoria „junk” ar face finanțarea statului mult mai scumpă, deoarece investitorii vor cere dobânzi mai mari pentru riscul asumat. Acest lucru ar putea genera o presiune pe bănci și companii, ducând la o creștere lentă a salariilor sau chiar la recesiune. În contextul în care Comisia Europeană estimează o creștere economică de doar 0,1% pentru România în 2026, capacitatea de a absorbi șocurile financiare rămâne limitată.
context_missing: true