România a atins un prag minim istoric al natalității în anul 2025, înregistrând cel mai scăzut număr de nașteri din ultimul secol. Conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică (INS), în această perioadă au fost înregistrați doar 145.700 de copii. Din acest total, 134.200 de nou-născuți s-au născut pe teritoriul țării, în timp ce 11.500 de copii s-au născut în străinătate, conform statisticilor oficiale.
Evoluția indicatorilor demografici arată o scădere constantă a ratei natalității față de perioada de acum un deceniu. În anul 2025, rata natalității a ajuns la 6,7 nașteri la 1.000 de locuitori, deși în anul 2016 aceasta era de 9,4 la mie. Totodată, rata fertilității a coborât la 29,7 nou-născuți la 1.000 de femei cu vârste între 15 și 49 de ani, comparativ cu nivelul de 37,5 la mie raportat în 2016.
Factorii economici și nesiguranța profesională sunt identificați ca motive principale pentru care multe cupluri amână decizia de a deveni părinți. Problemele financiare, dificultatea de a gestiona costurile cu locuința, hrana sau educația și teama de a nu-și putea susține veniturile sunt presiuni constante. De asemenea, nesiguranța legată de păstrarea locului de muncă după concediul de creștere a copilului influențează direct planurile de familie ale cetățenilor.
Lipsa unor condiții de muncă adaptate nevoilor familiilor reprezintă un alt obstacol semnificativ în procesul de creștere a natalității. Programul de lucru rigid și dificultatea de a găsi servicii de îngrijire accesibile, precum creșe sau grădinițe, forțează mulți părinți să aleagă între carieră și familie. Experții recomandă implementarea unor măsuri de sprijin pentru revenirea pe piața muncii și dezvoltarea unor programe de tip after-school în apropierea locurilor de muncă.
Datele statistice indică, de asemenea, o tendință de amânare a maternității, cu o creștere a vârstei medii la naștere. În 2024, vârsta medie a mamelor a fost de 28,9 ani, iar la prima naștere a ajuns la 27,6 ani. În mediul urban, femeile au devenit mame pentru prima dată la o medie de 29,4 ani, în timp ce în mediul rural această cifră este de 25,5 ani, reflectând contexte sociale și economice diferite.
Scăderea numărului de nașteri generează presiuni economice pe termen lung asupra sistemului de pensii și a pieței muncii. O populație tot mai îmbătrânită înseamnă o bază de contribuabili mai restrânsă, ceea ce poate crește cheltuielile pentru sănătate și servicii sociale. Această dinamică demografică afectează capacitatea companiilor de a găsi forță de muncă și stabilitatea sistemelor publice finanțate prin contribuțiile salariale.