Companiile din România se confruntă cu un mediu de afaceri tot mai imprevizibil, marcat de riscuri geopolitice, schimbări climatice și atacuri cibernetice. În cadrul conferinței GrECo și ZF Risk Day HORIZON, specialiștii au subliniat că administrarea acestor amenințări nu mai poate fi privită doar ca o simplă obligație de conformitate. Pentru a menține competitivitatea, mediul de afaceri trebuie să adopte instrumente moderne de protecție financiară și să integreze gestionarea riscurilor direct în procesul decizional strategic.
Eduard Simionescu, CEO al GrECo România, a explicat faptul că administrarea riscurilor depășește sfera asigurărilor simple. Aceasta presupune luarea unor decizii informate privind mitigarea sau transferul riscurilor către societăți de asigurare, în funcție de profilul fiecărei afaceri. Având în vedere complexitatea actuală, implicarea unui consultant strategic de risc devine vitală pentru a analiza vulnerabilitățile specifice și pentru a propune soluții adaptate dimensiunii și nevoilor fiecărei organizații.
La nivel macroeconomic, Florian Neagu, director al Direcției Stabilitate Financiară din cadrul Băncii Naționale a României, a avertizat că riscurile externe și dezechilibrele interne pot amplifica vulnerabilitățile sectorului privat. Creșterea randamentelor pe care țările trebuie să le plătească pentru accesul la finanțare se transmite direct către companii. Pentru România, riscurile sistemice identificate de BNR includ atât canalul extern, reprezentat de tensiunile geopolitice, cât și echilibrele macroeconomice interne care rămân neschimbate.
Sectorul construcțiilor este evidențiat ca fiind unul cu risc foarte ridicat, fiind vulnerabil la marje mici și termene lunge de execuție. Cristian Erbașu, președintele Confederației Antreprenorilor și Investitorilor din România, a avertizat că, după finalizarea programelor de finanțare PNRR, multe companii medii ar putea intra în insolvență sau concordat. În acest context, Bogdan Cernescu, director executiv Corporate în cadrul BCR, a menționat că există un potențial mare pentru asigurările decenale, care pot înlocui garanțiile de bună execuție.
Industria transporturilor rutiere se confruntă, de asemenea, cu provocări structurale majore, precum criza forței de muncă. Radu Dinescu, președintele IRU și secretar general al UNTRR, a semnalat un deficit de peste 500.000 de șoferi la nivelul UE, o problemă care se va agrava în următorii ani din cauza îmbătrânirii personalului. La acest risc se adaugă volatilitatea costurilor, motorina reprezentând aproape 40% din costurile unei companii de transport din România, după ce prețul acesteia a crescut cu peste 40%.
Dependența de creditul furnizor reprezintă o altă vulnerabilitate critică, România fiind prima țară din UE în această privință, cu un raport de 60-65%. Luminița Moroșan, de la GrECo România, a subliniat că disciplina la plată rămâne deficitară, media de încasare fiind de 80 de zile la companiile private, în timp ce companiile de stat plătesc la peste 280 de zile. Această interdependență poate genera un efect de domino în sectoare precum construcțiile sau transporturile.
Contextul economic actual pune sub semnul întrebării sustenabilitatea creșterii fără noi mecanisme de finanțare. După încheierea programelor prin PNRR, economia va trebui să găsească alternative pentru relansarea și menținerea investițiilor. Această perioadă de tranziție va testa capacitatea companiilor de a absorbi creșterea costurilor și de a menține echilibrele economice necesare pentru a evita noi șocuri financiare sau recesiile sectoriale.