Guvernul condus de premierul Ilie Bolojan a continuat, în trimestrul al III-lea, politica de reducere a cheltuielilor bugetare. Deși în perioada iulie-septembrie încasările din TVA au crescut, efortul de consolidare fiscală a fost în mare parte anulat de costul serviciilor datoriei. Datele Ministerului Finanțelor arată că, la sfârșitul trimestrului, deficitul bugetar a fost de 78,3 miliarde lei, adică 3,81% din PIB, o valoare cu 24,17 miliarde lei mai mică decât în perioada similară din anul precedent.
Plata dobânzilor a reprezentat o presiune majoră asupra resurselor statului, însumând 50,63 miliarde lei. Această sumă este cu 3,36 miliarde lei mai mare decât întregul încasat din impozitul pe salarii și venit. În primele nouă luni ale anului, costul dobânzilor a suferit o majorare de 10,69 miliarde lei, o creștere care a depășit de peste două ori economia realizată prin limitarea cheltuielilor cu salariile bugetare, care au însumat 122,25 miliarde lei.
Investițiile au continuat să fie un pilon important, atingând valoarea de 107,77 miliarde lei, cu o creștere de peste 30,5% față de perioada aceeași din 2025. Totuși, susținerea acestor proiecte a fost dependentă în proporție mare de fondurile europene. Din fiecare zece lei cheltuiți pentru investiții, aproximativ șase lei și jumătate au provenit din plățile aferente cadrului financiar european 2021-2027 și din componentele Planului Național de Redresare și Reziliență.
Veniturile statului au înregistrat o creștere de 11,9%, ajungând la 522,69 miliarde lei, în timp ce cheltuielile au avansat cu 5,5%, la aproximativ 601 miliarde lei. Această diferență de ritm a favorizat consolidarea bugetară, reducând deficitul de la 5,31% din PIB în 2025 la 3,81% în 2026. Totuși, Ministerul Finanțelor subliniază că un deficit mai mic indică o acumulare mai lentă de obligații, nu o capacitate de autofinanțare a statului.
Efortul de ajustare a fost pus la încercare de diverse evenimente care au afectat vistieria țării în timpul trimestrului. Printre acestea s-au numărat disputa dintre Guvern și ÎCCJ pentru restanțele magistraților, greva sanitară din iulie și oprirea producției nucleare din cauza secetei în luna august. De asemenea, protestul crescătorilor de ovine și caprine, precum și eșecul învestirii unui nou cabinet în septembrie, au contribuit la presiunea asupra bugetului de stat.
În contextul economic actual, stabilitatea fiscală este monitorizată atent de agenții de rating precum Fitch, Standard&Poors și Moody's. Acestea au solicitat încheierea crizei politice pentru a asigura continuitatea consolidării bugetare. În timp ce veniturile din TVA au crescut cu 24,8% față de anul trecut, restul indicatorilor economici, precum investițiile directe sau rezervele valutare, au arătat fluctuații semnificative în raport cu perioadele anterioare.